1.Etapa PRECAMBRIANĂ-În această etapă s-au constituit primele uscaturi, s-au individualizat primele elemente marine, dominanţa componentelor abiotice. Întrucât toate morfostructurile realizate au fost ulterior distruse în sistemul fizico-geografic actual, moştenim doar diferite...
Partea I. HIDROLOGIA – ŞTIINŢA DESPRE APELE TERREI Cap.1. APA ÎN NATURĂ 1.1. Introducere. Generalităţi. Apa în natură. Apa reprezintă o componentă primară a planetei denumită Pământ (Terra), alături de aer şi de scoarţa terestră. Datorită faptului că cele trei componente prezintă...
INTRODUCERE Evoluţia cunoaşterii umane, de la formele empirice iniţiale (realizate prin experienţă directă, frecvent îndelungată şi adesea dureroasă) până la investigaţia contemporană a spaţiului extraterestru şi a codului genetic, exprimă aspiraţia permanentă de control al...
- turism desfăşurat în spaţiul rural - Antichitate: spaţiul rural era traversat de pelerini la locurile sfinte (elene: Dadona, Delphi), de călători care se îndreptau către băile curative sau jocurile festive, de comercianţi, militari; - Evul Mediu: comercianţi, ambasadori,...
10.1. Formele de relief fluvial Principalele forme de relief rezultate din activitatea predominantă a râurilor sunt văile, definite ca forme negative, înguste şi prelungi, cu profil longitudinal domol, înclinat într-o singură direcţie şi cu aspect general liniar sinuos. La rândul lor...
DEFINIREA ŞI NUMĂRUL CONTINENTELOR Continentul - suprafaţă considerabilă de uscat (de ordinul milioanelor de km2), cu caracteristici geografico-fizice şi geografico-umane proprii, prin care se deosebeşte de celelalte entităţi continentale. Fig. 1. Continentele actuale Sursă:...
De mai multi ani, cartografii au definit elementele de bază ale cartografiei. Înaintand în cercetarea lor, au reuşit să dezvolte o cartografie mai precisă şi au reuşit să facă rezultatele lor mult mai viabile. În toată această perioadă de timp, un singur produs, harta, este obiectul...
Principii şi metode de măsurare a unghiurilor În practica topografică precizia măsurării suprafeţelor depinde exclusiv de precizia cu care s-a efectuat măsurarea distanţelor şi a unghiurilor de teren. De aceea este absolut necesar să cunoaştem tehnica măsurării unghiurilor şi a...
Clima este în continuă schimbare din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Dacă însă până în ultima sută de ani schimbările se datorau în exclusivitate unor cauze naturale, în prezent factorul antropic are o importanţă foarte mare în acest proces. Nimeni nu poate spune foarte clar care...
PEISAJUL GEOGRAFIC Peisajul reprezintă o porţiune de la suprafaţa scoarţei terestre mai mică sau dintr-o anumită etapă evolutivă, al raportului dintre elementele componentelor naturale şi antropice ale unei unităţi de mediu. Spre deosebire de orice unitate de mediu care are o...
Cap. 1 Noţiuni de geodezie 1.1 Configuraţia Pământului şi aproximarea formei acestuia Planeta noastră are neregularităţi ale scoarţei, caracterizate prin înălţimi până la 8848m (vârful Everest, Hymalaya) şi adâncimi până la 11033m (fosa Mariane, Oceanul Pacific), faţă de nivelul...
1. PROBLEME GENERALE 1.1. GEOMORFOLOGIA CA ŞTIINŢĂ 1.1.1. Obiectul de cercetare Geomorfologia face parte din grupul ştiinţelor geografice. Ea este ştiinţa care se ocupă cu studiul formelor suprafeţei pământului a legilor genezei şi evoluţiei reliefului în toată complexitatea sa....
1. RELIEFUL PETROGRAFIC Orice formă de relief este constituită dintr-un anumit tip de rocă. Rocile au fost clasificate de geologi în trei mari grupe: sedimentare, eruptive şi metamorfice. Rocile sedimentare sunt provenite din distrugerea rocilor eruptive, metamorfice sau sedimentare,...
Atras de farmecul si romantismul marilor întinderi de apã, de cunoasterea a ceea ce se putea afla dincolo de orizont, dar mai ales de necesitãtile practice, omul a cunoscut marea si a avut contact cu ea din cele mai vechi timpuri. Începuturile cunoasterii mãrilor si oceanelor se...
Proprietăţile fizice Temperatura Spre deosebire de unităţile acvatice continentale (râuri, lacuri), oceanele şi mările, prin volumul mare de apă, se manifestă sub aspectul regimului termic, mult mai independent în raport cu temperatura aerului, deşi sursele de acumulare (înmagazinare)...