CAPITOLUL 1 Abordări contemporane privind bilantul contabil 1.1Studiul bilantului-etapa a analizei financiare In vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea rentabilitatii economice a capitalurilor investite,a rentabilitatii financiare a capitalurilor...
CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE DESPRE ŞTIINŢA DREPTULUI SECŢIUNEA I ŞTIINŢA DREPTULUI 1. Conceptul general de ştiinţă Ştiinţa este un sistem de cunoştinţe despre natură, societate, gândire, cunoştinţe obţinute prin metode specifice care sunt exprimate mai apoi prin concepte,...
Teoria generala a dreptului (TGD) ca stiinta Reprezinta o stiinta de ramura a stiintelor juridice. Stiintele juridice sunt stiinte sociale care studiaza fenomene juridice, adica sisteme de drept, constiinta juridica, impactul dreptului asupra relatiilor sociale. Stiintele juridice sunt...
Capitolul I. Cadrul general al răspunderii 1. Obiectul răspunderii transportatorului În faza deplasării mărfii pe itinerarul stabilit, cărăuşul executându-şi astfel principala prestaţie caracteristică la care s-a angajat prin contractul de transport, răspunde de neîndeplinirea...
INTRODUCERE Armonizarea dreptului penal şi a procedurii penale , la fel ca şi integrarea penală regională, rămân teme sensibile în Europa suscitând opinii divergente atât în lumea politică, cât şi în cea juridică. Autorităţile din statele membre ale Uniunii Europene sunt pe deplin...
Capitolul I 1. 1.Scurte consideratii introductive 1.1.1. Spre a ne plasa pe terenul unei discipline de specialitate adresata unor persoane cu aspiratii in a deveni profesionisti ai comertului, deci ai unui domeniu de actualitate si deopotriva de viitor, consideram necesara o „asezare”...
Cursul 1 Principiile dreptului - ansamblu de idei directoare care, fără a avea caracterul precis şi concret al normelor de drept pozitiv, orientează aplicarea dreptului şi evoluţia lui. Ele ghidează elaborarea normelor juridice, servesc la interpretarea noilor norme juridice şi la...
Formele si modalitatile infractiunii Savarsirea infractiunii poate parcurge mai multe momente sau faze in drumul ei spre producerea rezultatului socialmente periculos. Sunt cunoscute ca faze ale desfasurarii activitatii infractionale: - Faza sau perioada interna; - Faza sau perioada...
C3 Veniturile publice Pentru realizarea obiectivelor social-economice de interes naţional statul utilizează fonduri care alcătuiesc veniturile publice. Veniturile publice cuprind în structura lor impozite, taxe, contribuţii, împrumuturi interne şi externe, obligaţiuni etc....
Part 1: Penal law as a legal borderline A look at the Criminal law Law is the "ethical minimum" said the German legal philosopher Jellinek. And indeed, in a constitutional area law-abiding behaviour is the minimum you can expect from an European welfare-oriented entrepreneur. With...
Este prima fază a procesului penal, o fază obligatorie în oricare dintre acesta. Atribuţii în domeniul urmăririi penale le revin procurorilor, constituiţi în Parchete, şi organelor de cercetare penală (generală sau specială). Momentele prin care se începe şi se poate finaliza...
DEFINIŢIA ŞI OBIECTUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC a) Definiţia dreptului internaţional public Totalitatea statelor, precum şi celelalte entităţi participante la raporturile ce iau naştere pe plan internaţional (de exemplu, organizaţiile internaţionale guvernamentale), formează...
PRELEGEREA II. CONSTRUCŢIA EUROPEANĂ. INTEGRARE ŞI EXTINDERE SECȚIUNEA 1 PROBLEMELE INTEGĂRII EUROPENE § 1. Noţiunea de integrare europeană Spre deosebire de organizaţiile internaţionale clasice, Comunitatea Europeană este o organizaţie de integrare: prin încheierea tratatelor...
I. On the social assistance system in Romania 1. Institutional and legislative framework of the social assistance in Romania Social assistance developed rapidly after 1990, when communism fell; it was rather fragmented, consisting mainly around crisis situations. The attempt of the...
A. Definiţie Drepturile omului sunt, în mod literal, drepturile pe care cineva le are pentru simplul fapt că este fiinţă umană. - subiecţii: nu „persoanele” la modul colectiv ci indivizii, deoarece noi suntem oameni la modul individual - în ce fel dă „umanitatea” (?omenitatea)...