Abordarea in scopuri practice a multimii marfurilor, in continua diversificare, a determinat intensificarea preocuparilor pentru elaborarea unor sisteme de clasificare, potrivit cerintelor specifice ale unui domeniu sau altul de activitate.
Pe masura dezvoltarii industriei si comertului, cresterii nivelului si importantei schimburilor internationale, introducerii pe scara larga a informaticii in practica economica, aceste sisteme de clasificare au fost continuu perfectionate, in directia asigurarii unei mai bune corelari cu structura productiei si a comertului, cu cerintele statistice, vamale si de alta natura.
In prezent, in practica economica se utilizeaza o mare diversitate de clasificari ale produselor. Pentru facilitarea analizei lor le putem grupa in clasificari sistematice, nesistematice si combinate.
Clasificarile sistematice asigura ordonarea produselor pe categorii relativ omogene, pe baza unor criterii, stabilindu-se un sistem de relatii intre categoriile constituite. Majoritatea clasificarilor sistematice elaborate sunt clasificari ierarhice, cu structura arborescenta, pe trepte (niveluri) de detaliere (agregare), intre care exista relatii de subordonare: treptele superioare se obtin prin agregarea celor inferioare, derivate din ele.
Gruparile (categoriile) de produse corespunzatoare acestor trepte au o mare diversitate de denumiri (diviziune, sectiune, grupa, clasa). Continutul lor difera, de asemenea, semnificativ pentru acelasi nivel de agregare, de la o clasificare la alta, pentru aceleasi produse.
In clasificarile nesistematice produsele sunt cuprinse in ordinea aparitiei lor, fara sa se tina seama, deci, de categorii inrudite de produse.
Clasificarile combinate asigura ordonarea produselor pe un anumit numar de categorii omogene, in cadrul carora se realizeaza, in continuare, clasificarea nesistematica a elementelor componente.
Diferitele tipuri de clasificari ale produselor sunt asociate cu sisteme de codificare specifice.
Codul este o combinatie de 4 elemente simbolice prin care se reprezinta o informatie. Aceste elemente pot fi litere (cod alfabetic), cifre (cod numeric) sau litere si cifre (cod alfanumeric).
Codificarea reprezinta operatiunea de transformare in cod a elementelor definitorii ale unor obiecte, servicii, fenomene etc.
Relatia dintre clasificari si codificari este definita de gradul de interdependenta sau de suprapunere a acestora.
Principalul obiectiv al codificarii, care determina si functia sa de baza, este identificarea. In cazul in care preia si semnificatii ale relatiilor existente intre elementele multimii, el indeplineste si functia de reprezentare a clasificarii.
In cazul clasificarii sistematice, utilizate in practica economica, codificarea este dependenta de ordonarea multimii produselor pe categorii, suprapunandu-se functia de identificare a codului cu functia sa de reprezentare a clasificarii.
Utilizarea eficienta a unui asemenea sistem de codificare presupune o structura unitara a criteriilor de clasificare si stabilirea unui numar optim de niveluri de detaliere, pentru a nu se ajunge la un cod de lungime mare.
1. Popa M., Merceologia Marfurilor Alimentare - curs, Seria Didactica, Univ. "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, 2004.
2. Achim, M I Popa M., Bazele Merceologiei Seria Didactica, Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia 2000.
3. I. Dima+ colectiv - Fundamentele stiintei marfurilor, Ed. Economica Bucuresti 1999.
4. Prof.univ.dr. Dumitru DIMA - Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de export-import,
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
