Modurile de dobândire a cetățeniei

Populatia unui stat se prezinta ca o entitate eterogena sub aspectul specificului raporturilor politice si juridice pe care le are fiecare membru ai populatiei cu statul pe teritoriul caruia traieste populatia respectiva. Din acest punct de vedere, populatia unui stat este formata din cetatenii acestuia, la care se adauga strainii si dupa caz, apatrizii.

Este un adevar evident, prin simplitatea sa, ca intre stat si populatie se incheaga o multitudine de raporturi de natura diversa. Dintre acestea, relevante din punct de vedere constitutional, sunt acele raporturi care definesc legatura intima, obiectiv necesar intre stat si populatia acestuia.

Legatura intima intre stat si intreaga populatie care vietuieste pe teritoriul sau (indiferent de nationalitate) sta la baza drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, dar si la baza indatoririlor lor fata de stat

In dreptul constitutional modern o asemenea legatura este exprimata prin termenul de cetatenie.

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CETATENIA.

In doar cateva decenii, cuvantul ,,cetatenie" a ajuns sa fie printre cele mai frecvent utilizate in discutiile comunitatilor din cadrul societatii. Acest cuvant ne vine in ajutor cand ne formulam reactia de raspuns la ceea ce uneori numim criza texturii sociale sau a coeziunii sociale. Conceptul de cetatenie este folosit in special pentru a se incerca stabilizarea si redirectionarea anumitor practici in care sunt implicate scolile si, in sens mai general, educatia si formarea.

Pentru a putea fi exercitata, puterea de stat necesita doua elemente indispensabile: o populatie, care sa ii fixeze limitele personale (subiective) si un teritoriu, care sa ii fixeze limitele speciale (obiective). Aceste elemente insumate conduc la o definitie in sens larg a statului. Conceptul de populatie este analizat in cadrul dreptului constitutional prin prisma notiunii de cetatenie si a celei de drepturi si libertati fundamentale ale cetateanului.

Cetatenia intereseaza nu numai dreptul constitutional, ci in egala masura si dreptul international (public si in mod deosebit cel privat), dreptul familiei etc, fiind prin excelenta o notiune interdisciplinara. Constitutia si legile confera cetatenilor toate drepturile (inclusiv cele politice), in timp ce persoanelor care nu au aceasta calitate nu le confera decat o parte din aceste drepturi. Strainii si persoanele fara cetatenie nu se pot bucura de toate drepturile politice, deoarece numai cetatenii exercita puterea la nivel statal, prin urmare numai ei pot participa la guvernarea societatii din care fac parte si de destinele careia sunt legati. Totodata, numai cetatenilor le incumba anumite obligatii, cum ar fi obligatia de aparare a patriei sau de aparare a tarii.

Notiunea de cetatenie are conotatii juridice multiple, in functie de natura raporturilor juridice in care se manifesta: raporturi de drept international, raporturi de drept constitutional (ex: drepturile electorale); raporturi de drept administrativ (ex: cererea de dobandire a cetateniei romane se adreseaza unei autoritati executive); raporturi de dreptul familiei (ex: dobandirea cetateniei romane prin adoptie).

O definitie considerata exacta priveste cetatenia ca fiind legatura politica si juridica permanenta dintre o persoana fizica si un anumit stat. Astfel, cetatenia romana trebuie considerata ca "acea calitate a persoanei fizice ce exprima relatiile permanante social-economice, politice si juridice dintre persoana fizica si stat, dovedind apartenenta sa la statul roman si atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si indatoririlor prevazute de Constitutia si de legile Romaniei. "

Notiunea de cetatenie are in stiinta dreptului constitutional doua acceptiuni. In primul rand, notiunea de cetatenie este utilizata pentru a desemna o institutie juridica, adica o grupare de norme juridice cu un obiect comun de reglementare. Dar, notiunea de cetatenie este folosita si pentru a caracteriza conditia (starea) juridica ce se creeaza acelor persoane care au calitatea de cetatean. In aceasta a doua acceptiune, cetatenia se axeaza in jurul ideii de subiect de drept si numai aici se vorbeste de cetatenia unei persoane, dobandirea si pierderea cetateniei.

O definitie considerata corecta priveste cetatenia ca fiind legatura politica si juridica permanenta dintre o persoana fizica si un anumit stat. Aceasta legatura se exprima prin totalitatea drepturilor si obligatiilor reciproce dintre o persoana si statul al carei cetatean este; in plus, aceasta este o legatura juridica speciala, reflectata si pe plan extern, pastrata si prelungita oriunde s-ar gasi persoana, in statul sau de origine, in alt stat, pe mare, in cer sau in cosmos.

CAPITOLUL II

MODURILE DE DOBANDIRE A CETATENIEI ROMANE

Legea cetateniei romane nr. 21/ 1991 reglementeaza modurile de dobandire si de pierdere a cetateniei romane, stabilind in acelasi timp atat conditiile, cat si procedura dupa care se realizeaza.

In general, in lume, dobandirea cetateniei se poate realiza in conformitate cu doua principii: ius sanguinis (dreptul sangelui) si ius soli sau ius loci (dreptul locului, adica a teritoriului pe care s-a nascut o persoana). Aceste doua moduri de dobandire a cetateniei,

Tratate, cursuri, monografii, studii de specialitate:

1.Ionescu Cristian, Institutii politice si drept constitutional, Bucuresti, Editura All Beck, 2004;

2.Muraru Ioan, Simina Tanasescu - ,,Drept constitutional si institutii politice" - Editura Lumina Lex Bucuresti, 2002;

3.Muraru Ioan,Tanasescu Elena Simina, Drept constitutional si institutii politice, Volumul I / Editia a XIII-a, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2008;

4.Muraru Ioan,Tanasescu Elena Simina, Drept constitutional si institutii politice, Volumul I / Editia a XI-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003;

5.Tanasescu Elena, Muraru Ion, Drept constitutional si institutii politice, editia a XI - a, volumul I, Bucuresti, Editura All Beck, 2004.

Studii de specialitate, legislatie:

1.Monitorul Oficial;

2.Legea nr.21/1991, republicata si actualizata;

3.Constitutia Romaniei;

4.Decretul-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetatenilor romani si a fostilor cetateni romani.

Surse internet:

1.https://www.informatiiconsulare.ro/mae/portals/0/kb/kb/Cet%C4%83%C8%9Benia%20rom%C3%A2na/Dob%C3%A2ndirea%20sau%20redob%C3%A2ndirea%20cet%C4%83%C8%9Beniei%20rom%C3%A2ne/%C3%8Entreb%C4%83ri%20%C8%99i%20r%C4%83spunsuri.htm;

2.http://www.creeaza.com/legislatie/drept/Notiunea-de-cetatenie353.php;

3.http://www.stiucum.com/drept/drept-constitutional/Cetatenia-romana75486.ph;

4.http://www.avocatura.com/speta/234012/cetatenie-curtea-de-apel-bucuresti.html.