Comunicarea nonverbală

Comunicarea non-verbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate, creand intelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, inlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.

Importanta comunicarii non-verbale a fost demonstrata in 1967 de catre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului.

Comunicarea non-verbala este comunicarea care nu foloseste cuvinte si prin care se exprima sentimente, emotii, atitudini. Chiar si fara cuvinte, noi comunicam prin ceea ce facem: modul cum stam sau cum umblam, cum ridicam din umeri sau facem un gest, cum ne imbracam, cum conducem o masina sau stam la birou, fiecare din acestea avand o semnificatie si comunicand o idee.

Sensul acestei comunicari depinde de context si de relatiile dintre indivizi.

Comunicarea non-verbala este deosebit de importanta in plan social. De obicei afirmatiile verbale sunt influentate de o serie de factori cum ar fi: teama de a nu jigni sau supara, dorinta de a incheia o afacere, presiunea sociala care uneori ne determina sa spunem ca suntem de acrord cu cineva chiar daca nu este asa, etc. Comunicarea non-verbala completeaza, intareste, nuanteaza sensul mesajelor verbale si, in anumite situatii, este chiar mai credibila decat comunicarea verbala.

Un bun comunicator trebuie sa stapaneasca bine atat comunicarea verbala cat si pe cea non verbala.

Comunicare non verbala poate fi:

- comunicarea non verbala denumita senzoriala, deoarece se bazeaza pe ceea ce receptionam cu ajutorul simturilor vazului, auzului, mirosului, tactil si gustativ;

- comunicarea non verbala estetica (pictura, muzica, dans, imagine, etc.) care are loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistica si comunica diferite emotii artistice;

- comunicarea non verbala bazata pe folosirea insemnelor (steaguri, insigne, uniforme, etc.) si a simbolurilor specifice, ca de exemplu, cele legate de religie (cruce, altar, icoane, etc) sau statut social (gradele la ofiteri, titulatura, decoratiile, etc.).

1. Comunicarea non verbala prezinta urmatoarele caracteristici:

- este neintentionata - ne tradeaza emotiile sau atitudinea chiar fara voia noastra deci trebuie sa fim constienti ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam;

Exemplu: cand pretindem ca suntem atenti, ne putem trada razand fortat sau dand afirmativ din cap la o fraza pe care nu trebuia sa o aprobam.

- comunicarea non verbala este alcatuita dintr-un numar de coduri separate pe care trebuie sa invatam sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind intelese la fel in culturi diferite;

Exemplu: exprimarea bucuriei, surprizei, dezgustului, etc.

Unele coduri au insa sensuri diferite in culturi diferite.

Exemplu: miscarea capului de la dreapta spre stanga sau invers in cultura noastra exprima negatia, la bulgari insa exprima o afirmatie. Necunoasterea specificului acelei culturi poate duce la confuzii in comunicare.

- abilitatea de comunicare non verbala creste odata cu varsta, cu experienta. Cei care comunica bine non verbal, stapanesc in aceeasi masura si codurile non verbale si de obicei sunt acei care reusesc mai bine in societate, construiesc relatii bune cu semenii lor si au un statut social mai bun;

- mesajele non verbale ne furnizeaza informatii despre problemele personale sau de relationarea la alti indivizi, despre care am fi jenati sa discutam.

Exemplu:

- prin mesajele non verbale pe care le receptionam, putem obtine informatii despre identitatea culturala, personalitatea, atitudinile si stilul personal. Acestea ne "vorbesc" despre credibilitatea individului si despre gradul sau de abordare;

- contactul vizual, distanta la care ne plasam, expresia fetei, zambetele, atingerile arata ca ne place sau nu ne place;

- gradul de implicare se manifesta prin viteza si volumul discursului, numarul de gesturi folosite, schimbarea expresiei fetei;

- statutul social al persoanei cu care comunicam este evidentiat prin spatiul pe care il ocupa, prin expunerea unor obiecte sau imbracaminte costisitoare, etc.

2. Elemente componente ale comunicarii non verbale:

Limbajul tacerii

" Tacerea este de aur" se spune adesea, si cu siguranta in unele situatii ea reprezinta o solutie adecvata dar in altele poate constitui un factor de ambiguitate.

Exemplu: daca la sfarsitul unei expuneri conferentiarul solicita intrebari, se poate raspunde prin "tacere" care poate insemna: plictiseala, dezacord, respingere, apreciere, etc. In alt sens prin tacere (ascultare pasiva) se poate exprima intentia de contiunare a unei expuneri, dezvaluirea unor idei, sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin interventie verbala.

O posibila solutie pentru situatia in care nu se stie cum sa se interpreteze tacerea poate fi feedback-ul.

Limbajul timpului

Notiunea timpului este perceputa diferit de diverse culturi, nationalitati, societati, etc. Chiar in cazul unei culturi, perceptia timpului difera.

Exemplu:

- oamenii de afaceri, cei care muncesc sau studiaza se concentreaza pe intervalul luni-vineri iar cei din turism pe finalul de saptamana;

- un interval de timp de 30 minute cu cineva care nu-ti este pe plac poate fi considerat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o vesnicie".

Timpul biologic - este un concept care poate transmite informatii referitoare la performanta indivizilor. Astfel functie de acesta unii indivizi sunt "privighetori" iar altii "pasari de noapte". In prima categorie intra cei care sunt matinali, care se scoala devreme, sunt plini de energie si obtin cele mai bune rezultate in cursul diminetii. Ceilalti reprezinta opusul acestora si intra in cea de a doua categorie. Aceste caracteristici individuale, legate de timpul biologic, ne pot transmite informatii legate de performanta indivizilor.

Timpul informational -- este interpretat diferit in diverse culturi.

Exemplu: a fi punctual in Germania sau Anglia inseamna a respecta intotdeauna ora stabilita ("punctual ca un lord"). In alte tari printre care si Romania exista conceptia "sfertului academic" (acceptarea unei intarzieri de pana la 15 minute), iar altii considera ca sunt punctuali si la o intarziere de pana la o jumatate de ora. O astfel de intarziere poate spune mult insa despre importanta timpului si atitudinea fata de trecerea acestuia.

Timpul este vazut ca parte a contextului in care interactioneaza oamenii. El poate fi folosit si simbolic, ca in expresia" Timpul inseamna bani", expresie care invita la intrebuintarea rationala a timpului.

- Comunicarea nonverbala - Septimiu Chelcea;

- Comunicarea eficienta - Ion Ovidiu Panisoara;

- Comunicarea - curs master - Petre Anghel;

- Paradigmele comunicarii - Maria Cornelia Barliba.