Introducere
Cosmetologia este stiinta care se ocupa de ingrijirea pielii, pentru a-i pastra: elasticitatea dermei, tonicitatea muschilor pielosi, prospetimea si aspectul tineresc, cu ajutorul unor tratamente si preparate specifice. Este de asemenea o arta care, prin mijloacele folosite, corecteaza sau atenueaza unele imperfectiuni, sau scoate in evidenta trasaturile caracteristice proprii. Cosmetologia mai poate fi definita ca o disciplina complexa de medicina preventiva si curativa, igiena si anatomie.
Cosmetologia este inrudita cu dermatologia, stiinta care se ocupa de tratarea si ingrijirea afectiunilor pielii, tinind seama de procesele sale vitale. Desi au scopuri diferite, ele se completeaza si uneori chiar se intrepatrund, ambele urmarind mentinerea pielii in perfecta stare de igiena si sanatate. Un mare cosmetolog francez Fernand Aubry spune: "Cosmetologia este o profesiune de credinta, iar meseria de cosmetician cere nu numai mult tact si indeminare, dar si calitati psihologice si cunostinte multiple in toate domeniile, care in mod direct sau indirect sunt legate de frumusetea si armonia corpului omenesc". "Nu exista arta fara tehnica si nici tehnica fara cunostinte". Astazi, prin aportul chirurgiei estetice, se practica atit o cosmetica decorativa, cit si reparatorie, fie ca urmare a unor accidente sau a unor asimetrii innascute (nas, gura, barbie) sau a unor riduri accentuate de o batrinete timpurie, iar in psihiatrie prin presoterapie pe punctele reflexogene se produce o relaxare a sistemului nervos, care ridica moralul si reda increderea bolnavului in el insusi.
Cosmetica (din gr. kosmetik -- arta de a infrumuseta) -- ansamblu de masuri sanitar-igienice si terapeutice de ingrijire a pielii, parului, cavitatii bucale, de prevenire si inlaturare a defectelor pielii si anexelor ei. Exista cosmetica decorativa si cosmetica medicala. Cosmetica decorativa are ca scop atit infrumusetarea fetei, cit si camuflarea (grimarea) unor defecte de culoare si de structura ale pielii fetei. Se realizeaza prin fardarea unor parti anumite ale obrazului (cind tenul este sters, galbui si ofilit) cu scopul de a le scoate in evidenta. Fardul pentru obraji poate fi uscat sau gras. Fardul uscat se aplica dupa pudrare, iar cel umed -- inainte de pudrare, intinzindu-l fara contur, si avind grija ca nuanta lui sa devina din ce in ce mai pronuntata. Fardul pentru pleoape are ca scop sa imprime ochilor profunzime si expresivitate si se aplica numai seara. Creionul dermatograf serveste pentru creionarea sprincenelor astfel incit culoarea lor sa corespunda nuantei parului. Rujul de buze da luminozitate obrazului, corectind, totodata, unele imperfectiuni ale gurii. Nuanta rujului trebuie sa corespunda cu cea a fardului de pe obraz si a imbracamintei. Cosmetica medicala poate fi chirurgicala sau conservatoare. Cosmetica chirurgicala se ocupa de inlaturarea defectelor congenitale ori dobindite ale fetei, corecteaza forma nasului, urechilor, netezeste ridurile si indeparteaza tumorile benigne sau alte defecte ale pielii. Cosmetica conservativa se imparte in cosmetica terapeutica si cosmetica preventiva (igienica). Cosmetica terapeutica trateaza defectele patologice ale fetei (cosuri, pistrui si alte pigmentatii), bolile parului si ale unghiilor. Cosmetica preventiva previne ofilirea pielii, aparitia ridurilor, aplicind diferite mijloace (masti, crema, pudra s. a.) si procedee cosmetice (masaj s. a.).
Cosmetica igienica mai include articole precum: lotiunile, cremele, detergentii, articole de ingrijire a cavitatii bucale, apele aromatice, apele de tualeta, apele de colonie.
In cele ce urmeaza se vor caracteriza produsele de parfumerie si lotiunile.
1. Produsele de parfumerie
Produsele de parfumerie sunt substante mirositoare in general dizolvante in amestec cu alcool etilic, sortimentul se caracterizeaza dupa:
o compozitia de parfum specifica - reteta specifica
o cantitatea de parfum in compozitie (in g/l produs)
o concentratia alcoolului in care se dizolva
o Culoare
1.1. Ape aromatice.
1.1.1. Generalitati
Definitie
Apele aromatice sunt solutii apoase de uleiuri volatile destinate pentru a fi utilizate ca atare sau ca vehicule pentru prepararea unor medicamente de uz intern, pentru fabricarea (prepararea) cosmeticelor in calitate de vehicol, aromatizant, corector de gust si de miros. (F.R. IX).
In prezent utilizarea apelor aromatice in farmacie este restransa, in schimb industria utilizeaza aceasta forma pe scara destul de larga. Apele aromatice sunt utilizate in industrie pentru aromatizarea unor produse tipizate sau in unele cazuri chiar utilizate pentru un efect terapeutic.
Utilizarea apelor aromatice poate fi atat pentru preparate pentru uz intern cat si pentru preparate uz extern (ape de gura, creme etc.).
1. G.Junghietu "Chimia cosmetica", Chisinau, 2004.
2. Merica E. ,,Tehnologia produselor cosmetice. V.I.Substante active si aditivi". Editura Kolos- Iasi, 2003. - 471 p.
3. Victor Eliu-Ceausescu, Gheorghe Radoias, Traian Cadariu. ,, Odorante si aromatizante. Chimie tehnologie si aplicatii". - Bucuresti: Tehnica, 1988. -426 p Popovici I., Lupuleasa D. ,,Tehnologie farmaceutica". Ed. Polirom, Iasi, 1997 - 607p.
4. Popovici A., Ciurba A.: Formular cosmetic, Editura Tipomur, Targu Mures, 1998, -138 p ??????? ?.?., ??????? ?.?. - ,,?????????? ???????????? ??????????-????????????? ?????????" ??????, 2009.
5. ?????? ?. ?. ,, ????? ???????? ???????". -?.: ?????????????, 1992. -324 c.
6. ??????? ?. ?., ?????????? ?. ?., ???????? ?. ?. ,,?????? ????????????? ???????? ??????? ? ??????? ?????". -?.: ???. ????, 1972. -532 c.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
