Monitorizarea integrata a mediului inconjurator este esentiala in evaluarea evolutiei resurselor naturale, iar instrumentele de achizitie, procesare si modelare a parametrilor de mediu sunt folosite pentru a extinde rezultatele monitorizarii in timp si spatiu.
Situatia acestor resurse (apa, aer, sol, plante, animale etc.) trebuie cuantificata, precum si schimbarile care afecteaza echilibrul lor ecologic si cauzele care produc aceste schimbari.
In momentul actual exista solutii moderne de instrumentatie integrate in cadrul teledetectiei, sistemelor informationale geografice (GIS), analizelor complexe de laborator, masuratorilor in-situ si prin telemetrie, care combinate cu metodele de simulare si modelare informatizata, permit furnizarea unor raspunsuri holistice in vederea abordarii problemelor de mediu.
probleme de mediu = emisii de gaze cu efect de sera, emisii de substante acidifiante, emisii de precursori de ozon, poluarea apelor, generarea de deseuri urbane, consumul de teren prin dezvoltare etc
Monitorizarea - sistem de supraveghere si control a starii mediuluiambiant
Termenul monitorizare este intalnit de relativ scurt timp in limba romana si, in sens larg, semnifica supravegherea evolutiei in timp a unui sistem prin masurarea, estimarea sau semnalarea depasirii valorilor limita a unor indicatori sau parametri definitorii ai sistemului, diagnoza starii prezente si eventual elaborarea unor prognoze.
In ultimul timp, regasim des termenul monitorizare utilizat cu referire la sisteme politice,
sociale, biologice, tehnice, informationale, transporturi si evident protectia mediului.
Legea "Protectiei Mediului" 265/2006 specifica intelesul termenului monitorizarea mediului: "sistem de supraveghere, prognoza, avertizare si interventie, care are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatiei ecologice a acestora, evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masuri care se impun".
In ultimul secol, dezvoltarea deosebita a productiei de energie, industria chimica, extractiva, metalurgica, transporturile rutiere si aeriene, arderea sau depozitarea deseurilor de orice natura, marile combinate de crestere a animalelor, chimizarea agriculturii sunt tot atatea cauze care fac ca in ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea mediului inconjurator.
Poluarea are urmari neplacute, adesea grave, asupra omului si mediului inconjurator, sub diferite forme: infestarea apelor de suprafata si a panzelor freatice, disparitia unor specii sau chiar a vietii din anumite bazine hidrografice, deteriorarea potentialului agricol a solului, reducerea vizibilitatii si aparitia mirosurilor neplacute, "incalzirea atmosferei", murdarirea zonelor urbane, ploile acide din Suedia si Europa Occidentala si cel mai important afecteaza sanatatea oamenilor (afectiuni cronice ale aparatului cardio-vascular, respirator, digestiv sau ale pielii). In ultimul timp se insista mult asupra existentei unor substante mutagene puternice printre diferitii poluanti, care, mult timp neobservate, sunt considerate ca o amenintare grava, de ordin genetic, asupra populatiei urbane. Dar, poluarea mediului inconjurator nu este de data recenta. Astfel, chiar la inceputul secolului XX smogul caracteristic Londrei punea aceleasi probleme ca si azi celor care nu puteau sa-l suporte iar in anii '70 Rinul era un rau fara viata (dar in care azi se pescuieste).
Pericolul in continua crestere a influentei negative exercitata de intensificarea productiei industriale si a celei agricole asupra sanatatii umane si a starii biosferei in ansamblu impune necesitatea elaborarea unui sistem de monitorizare nu numai a unui factor de mediu, considerat separat, ci a biosferei in intregime. La prima consfatuire interguvernamentala privind monitorizarea (Kenia, 1974), convocata de Consiliul director al programului ONU referitor la problemele mediului ambiant (UNEP) au fost expuse scopurile principale ale sistemului global de monitorizare a mediului inconjurator. In timp, obiectivele au devenit mai indraznete iar metodele de abordare sau perfectionat continuu. O atentie deosebita a fost acordata controlului schimbarilor ce au loc in natura in urma poluarii acesteia precum si masurilor de prevenire a pericolului ce ameninta sanatatea oamenilor, a calamitatilor naturale si perturbarilor ecologice.
Evident ca sistemul global de monitorizare se bazeaza pe subsistemele nationale de monitorizare, incluzand elemente ale acestor subsisteme. Astfel monitorizarea a devenit un sistem informativ cu multiple destinatii speciale, care este in masura sa avertizeze organismele abilitate asupra starii biosferei, gradul de afectare antropogena a ambiantei, despre factorii si sursele unor efecte nefaste. Din punct de vedere functional, sistemul de monitorizare cuprinde trei etape (vezi figura I.1): supravegherea, evaluarea starii reale si pronosticul unor eventuale modificari.
Evaluarea starii mediului natural reprezinta elementul principal al unui sistem de monitorizare. Etapele evaluarii cuprind selectarea indicilor si a caracteristicilor factorilor de mediu (apa, aer, sol) precum si masurarea lor directa. Complexul parametrilor respectivi trebuie sa caracterizeze exact starea mediului natural.
Elaborarea unei prognoze presupune cunoasterea legitatilor privind modificarea nivelurilor de poluare si starea mediului natural, disponibilitatea unor modele si posibilitati de calcul numeric. Pentru a evalua starea mediului si a pronostica eventualele schimbari ce ar putea interveni este indicat a se pune in evidenta subsisteme de supraveghere a sistemului abiotic al biosferei (monitorizare biofizica) precum si a celui biotic (monitorizare biologica). Gama observatiilor geofizice este foarte vasta, extinzandu-se de la reactii si diverse efecte de proportii microscopice pana la reactii globale, de exemplu, schimbari meteorologice si climatice. Efectuarea acestor observatii necesita informatii privind gradul de poluare, turbiditatea atmosferei, alte caracteristici meteorologice si hidrologice ale ambiantei.
O atentie deosebita trebuie acordata transferului de substante poluante dintr-un factor de mediu in altul, de la un biotop la altul. Sarcina principala a monitorizarii biologice este de a detecta reactia biosferei, ca raspuns la efectul antropogen, exercitata la diferite niveluri ale materiei vii: molecular, celular, de organism, de populatie sau de asociatie. In acest sens, o importanta deosebita revine observatiilor vizand impactul mediului ambiant asupra omului, reactia populatiilor de care depinde bunastarea sistemelor ecologice, efectele antropogene, populatiile deosebit de sensibile
- Bogdan Macarescu - Valentin Nedeff - Virgil Geaman- Ingineria si Protectia Mediului in Industrie, Editura TEHNICA-INFO Chisinau, 2003
- Dr. Florin Caldararu ,TEHNICA MASURARII SI CONTROLULUI CALITATII MEDIULUI - curs universitar, Universitatea Ecologica Bucuresti- Bucuresti, 2000
- Florina Ungureanu, Monitorizarea mediului asistata de calculator, 222 pag, Ed. Tehnopres, Iasi, 2005
- Dunea Adrian , Dunea Daniel,-Potentialul utilizarii instrumentatiei virtuale in monitorizarea proceselor de mediu, Universitatea Valahia Targoviste
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
