Reabilitarea construcțiilor de zidărie

Perioada interbelica

Caramida; grosimi de zidarie - grosimea zidurilor de caramida; 1/2 caramida (14cm); 1 caramida (28cm); 1si 1/2 caramida (28 cm); 2 caramizi (56cm);

Mortarele folosite au fost cu liant de var (cu rezistenta de 15 kg/cm2 la 28 zile) si liant de ciment (cu rezistenta de 275 kg/cm2 la 28 zile).

Pardoselile folosite prezinta urmatoarele solutii:

-pardoseala de mozaic (turnat sau in dale) de 12-15mm grosime, pe un strat suport de mortar de aproximativ 5 cm grosime;

-dusumele de brad de 3-4cm grosime batute pe grinzisoare de tufan de 8x10cm, sau 6x8cm la distante de 50-55cm;

-pardoseala din parchet de stejar, nuc, frasin, cu lamb si uluc, batuta pe dusumea oarba de 2,5cm grosime, care este montata pe cusaci de lemn de 4x6cm; intre acestia exista umplutura fonoizolanta din sparturi de caramida sau moloz;

-pardoseli din beton sclivist la subsoluri.

-sub placa de planseu exista de multe ori plafon suspendat , din rabitz cu tencuiala, care mascheaza conductele si sifonul de la baie.

Materiale termo si fonoizolatoare folosite in perioada respectiva

izorel : panouri izolante fono si termo, din fibra de lemn , de dimensiuni 1,55-3.0m, grosime de 5,8,10,12 si 20mm ; ? =0,029 ; ? = 250 kg/m3 ;

asko : panouri din pluta expandata si impregnata, termo si fonoizolatoare, folosite la pereti si pardoseli ; grosimi de 2,3,4,5 si 6 cm ;

stabilit : placa izolatoare, neinflamabila, folosita la pereti ; grosimi de 2, 5, si 7cm ;

vata de sticla : materiale izolatoare termo si fono ; ? =0,03 ; ? = 100 kg/m3 ;

celotex :material american, termo si fonoizolator ; dimensiuni ale panourilor de 3,60x1,20m si grosime de 11 si 22mm ; ; ? = 260 kg/m3 ; ? =0,041.

Predimensionare

Planseele sunt din beton armat, grosimea maxima fiind de 10cm:

hpl= lmin/40

l - distanta dintre reazeme

Grinzile reazema pe zidarie sau pe un cuzinet

hgr=lgr*(1/10?1/15)

hgr=561/10?561/15=56,1?46,75

hgr=50cm

bgr= hgr(1/2?1/3)

bgr= 50cm/2 ? 50cm/3 = 16,67 cm?25 cm

bgr= 20cm

STABILIREA INCARCARII DIN ZAPADA

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis:

Conform CR 1-1-3-12:

Incarcarea din zapada pe acoperis ia in considerare depunerea de zapada in functie de forma acoperisului si de redistributia cauzata de vant si de topirea zapezii.

La proiectarea acoperisurilor se utilizeaza doua distributii ale incarcarii din zapada:

incarcarea din zapada neaglomerata;

incarcarea din zapada aglomerata.

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis se determina astfel:

Sk =uioCeoCtoS0,k unde:

ui - coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis;

S0,k - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m2] in amplasament;

Ce - coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei;

C t - coeficientul termic.

u1 =1,0

S0,k=2 ,5kN/m2 - Bechet

Ce=1,0

Ct=l,0 - termoizolatie uzuala;

Sk = 2,5 o 1,0 o 1,0 o 1,0 = 2,5 kN/m2

STABILIREA INCARCARILOR PE PLANSEUL DE NIVEL CURENT

Pe planseul de nivel curent

tencuiala-2,5cm

2,5 o ?_tenc = 2,5 o 19o 10-2 = 0,475 KN/m2 ;

sapa+finisaj

8 o ?_sapa = 8 o 22 o 10-2 = 0,475 KN/m2 ;

greutatea placii este calculata automat de programul ETABS;

pereti despartitori

G_pd=(2o ?_tenc olperete obtenc+?_CPPolpereteobperete) ohperete

G_pd=(2o19o0,025olperete+20olpereteo0,14) o(3,50-0,1)