Rectocolita Ulcero-Hemoragica

In cursul lunii octombrie, 1999, s-a internat in clinica pacienta Eva Barabas, in virsta de 33 de ani. Vine din Oradea si este pensionata pe caz de boala din anul 1992. Atunci a fost internata pentru un sindrom diareic, iar in urma efectuarii unei irigoscopii i s-a stabilit diagnosticul de boala Crohn. Face un tratament cu prednison si mesalazina, cu ameliorarea simptomelor. Periodic, o data sau de doua ori pe an, dar uneori mai rar, avaind si ani in care boala nu s-a manifestat, se reinstaleaza diareea, tenesmele si scaune cu sainge. Primeste acelasi tratament pe durata a doua saptamini, care ii amelioreaza simptomele.

Din luna septembrie 1999 intra intr-un nou puseu simptomatic. Are 15-20 de scaune apoase pe zi, cu mucus si singe si dureri abdominale colicative; sunt prezente tenesmele. Starea generala se altereaza, slabeste din greutate 10 kg, este astenica, acuza vertij, are chiar si lipotimii. Desi i s-a administrat tratamentul obisnuit (cortizon si mesalazina), simptomele nu se amelioreaza. Se interneaza la spitalul din localitate. Face tratament perfuzabil de reechilibrare hidroelectrolitica, plus hemisuccinat de hidrocortizon, mesalazina, clisme (probabil cu derivati de 5-ASA). Diareea persista, starea generala nu se amelioreaza, apar febra sau subfebrilitatile si, ca urmare, este trimisa spre internare in clinica noastra.

Asadar, o pacienta tinara se prezinta la noi cu un sindrom diareic cronic, slabire marcata in greutate, astenie, fatigabilitate, lipotimii. Este prezent si un sindrom dureros abdominal, cu dureri atit spontane, cit si la palpare. Abdomenul este moderat destins, iar sensibilitatea este marcata pe traiectul colonului, indeosebi in flancul sting. Se constata uscaciunea si paloarea tegumentelor.

Diagnosticul de boala Crohn (BC), cu care vine pacienta, acopera destul de bine aria simptomelor: diareea cronica, evolutia in pusee, durerile abdominale, slabirea din greutate, astenia, anemia.

Totusi, sunt citeva elemente care nu caracterizeaza BC: persistenta singelui in scaun, tenesmele. Din acest motiv, inca din ziua internarii s-a efectuat o colonoscopie. S-a constatat o mucoasa hiperemica, edematiata, lipsita de desenul vascular, care singera spontan si la atingere. Erau prezente numeroase ulceratii superficiale, unele de peste 2cm si formatiuni polipoide in regiunea recto-sigmoidiana. Datorita gravitatii leziunilor, dar si din cauza aspectului caracteristic, nu s-a patruns decit pina la 30 cm. Aspectul descris este caracteristic rectocolitei hemoragice.

Ce este rectocolita hemoragica?

Afectiunea mai este cunoscuta si sub numele de rectocolita ulcero-hemoragica (RCH) sau, in literatura anglo-saxona, colita ulcerativa (ulcerative colitis). Denumirea reflecta principalele modificari anatomo-patologice: proces inflamator cronic, care prinde mucoasa rectului si a colonului, cu aparitia singerarii rectale. Ulceratiile superficiale ale mucoasei sunt un element important si, cel mai adesea, nelipsit. Maladia face parte din cadrul mai larg al bolilor inflamatorii intestinale (inflamatory bowel disease-IBD), impreuna cu boala Crohn. Este vorba despre boli inflamatorii nespecifice, de etiologie neprecizata (idiopatice).