Dreptul fundamental al omului la un mediu sănătos

INTRODUCERE

Constituirea si dezvoltarea unei noi ramuri de drept, dreptul mediului a fost determinata de necesitatea reglementarii din punct de vedere juridic a relatiilor om-natura, in vederea asigurarii calitatii vietii si a promovarii protectiei, conservarii si dezvoltarii durabile a resurselor naturale. Asadar, dreptul mediului este constituit din ansamblul complex al normelor juridice ce reglementeaza relatiile ce se stabilesc intre oameni privind atitudinea lor fata de mediu, ca element vital al vietii, in procesul folosirii in scopuri economice, sociale si culturale a componentelor sale, precum si relatiile legate de protectia, conservarea si dezvoltarea lor durabila.

Notiunea de drept la un mediu sanatos este destul de noua si a intrat de curand in catalogul drepturilor fundamentale ale omului fiind conturat, mai ales la nivel international si mai putin la nivel national sub impulsul realitatilor economico-sociale si juridice care se apreciaza ca evidentiaza acuitatea si semnificatiile majore ale unui asemenea drept. Se poate, astfel, afirma ca daca dreptul mediului decurge din interesul comun al umanitatii, acest interes se reflecta in drepturile recunoscute individului. De altfel, se apreciaza ca dreptul la un mediu sanatos, in conditiile agravarii deteriorarii mediului, capata o pozitie primordiala alaturi de alte drepturi, printre care se numara dreptul la dezvoltare, dreptul la mediu social adecvat prin lupta impotriva terorismului, criminalitatii si drogurilor, dreptul la pace si securitate.

Am putea spune ca evolutia dreptului mediului ne indreptateste, astazi, sa afirmam ca el reprezinta o ramura de drept noua, dar viguroasa si cu mari perspective de dezvoltare, datorate dimensiunii preocuparilor la nivel mondial si national din ultimele decenii, constiintei sociale crescute in materie de mediu si aplicarii unor concepte, principii si reguli juridice specifice. Dreptul mediului si-a conturat propriile principii, propriile institutii si unele amenajari speciale ale unor institutii clasice.

Protectia mediului se refera la prevenirea si combaterea fenomenelor negative de degradare si la reconstructia mediului, intrucat de integritatea proceselor biologice depinde supravietuirea speciilor, inclusiv a speciei umane, calitatea vietii si evolutia ascendenta a civilizatiei umane. In acest context, statele trebuie sa inteleaga cu numai impreuna, intr-o actiune conjugata, pot sa realizeze acest deziderat al omului, de a avea dreptul la mediu si de a oferi si generatiilor viitoare acest drept.

Este bine de stiut ca un mediu sanatos are o mare valoare economica, estetica si etica, iar mentinerea sa in atare conditii presupune prezervarea in bune conditii a tuturor componentelor sale, mai exact specii, variabilitate genetica si ecosisteme, incat o presiune exercitata in sens negativ poate duce la dezechilibrul intregului mediu.

In sistemul economic actual, pe paln mondial, mor anual milioane de copii ca urmare a epidemiilor, malnutritiei, saraciei, sau razboiului, in timp ce sute de specii de animale si plante dispar prin distrugerea habitatelor. In aceste conditii, complementaritatea dintre protejarea diversitatii biologice si imbunatatirea vietii oamenilor se poate realiza numai printr-o legislatie riguroasa si monitoring de mediu, fara de care nu se poate garanta existenta unui drept fundamental al omului la un mediu sanatos si echilibrat ecologic. Indiscutabil, numai tinand cont de toate aceste lucruri se pot schimba valorile fundamentale ale societatii noastre actuale, care se limiteaza la o existenta zilnica anosta, fara a privi spre viitor.

De altfel, problematica dreptului mediului a fost cercetata si a suscitat polemici la nivel mondial, fiind studiata in literatura de specialitate. Autorii din Franta, Romania sau Rusia au studiat problema dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos, pe diverse paliere si directii de cercetare, axandu-se fie pe normelor juridice ce reglementeaza relatiile ce se stabilesc intre oameni privind atitudinea lor fata de mediu, fie pe principii, institutii si unele amenajari speciale ale unor institutii clasice, dar si pe dimensiunea preocuparilor la nivel mondial si national din ultimele decenii, a constiintei sociale crescute in materie de mediu si aplicarii unor concepte, principii si reguli juridice specifice.