Introducere
Transportul maritim joacă și va continua să joace un rol esențial în comerțul și economia de la nivel mondial și european. În ultimii ani, sectorul maritim a luat măsuri importante pentru a atenua impactul său asupra mediului.
Având în vedere că 77 % din comerțul exterior european și 35 % din valoarea totală a
schimburilor comerciale dintre statele membre ale UE sunt transportate pe mare, transportul maritim
reprezintă o verigă esențială în lanțul internațional de aprovizionare. În pofida scăderii activității de
transport maritim în 2020 din cauza efectelor pandemiei de COVID-19, se preconizează că sectorul
va crește puternic în următoarele decenii, impulsionat de creșterea cererii de resurse primare și de
transportul maritim containerizat.
CAPITOLUL I
Portul Constanța - de la formare până în present
Spațiul geografic carpato-dunăreano-maritim, prin admirabila sa configurație, armonie și simetrie, a influențat considerabil istoria poporului nostrum, adevăr subliniat de toți istorici noștri, dar și de unii cercetători străini care s-au aplecat asupra trecutului acestor meleaguri și l-au redat cunoașterii, fără ură și părtinire.
Dintre referirile privind influența mediului geografic asupra devenirii unui popor, desprindem sublinierea marelui istoric roman Nicolae Iorga. Ilustrul savant arată că „Viața unui neam este deseori hotărâtă într-un chip decisive și fatal, căruia nu i se poate împotrivi, de către aria geografică pe care a trebuit să se dezvolte”. Prin coordonatele săle geografice, fațada maritimă românească a întregit dintotdeuna înfățișarea teritoriului național. Fâșia de lângă Mare a constituit prelungirea firească a Daciei carpatice cu care s-a integrat sub toate aspectele.
Deși litoralul și regiunea aferentă s-au dezvoltat în mod unitar cu spațiul carpatodunărean, zona a ocupat un loc special în cadrul desfășurării multimilenare a istoriei românilor. Rolul său manifestat în componente diverse, economic, politic, cultural și de asemenea militar a fost admirabil surprins de geograful Mehedinți care preciza că „fără fațada maritimă orice formațiune politicăn la Dunărea de Jos e ciungă”.
Adevărata valorificare a condițiilor geoeconomice oferite de litoralul vest-pontic au realizat-o vechii eleni, prin conexarea spațiului cu lumea greacă. Primele grupuri îmbarcate pentru Pontul Euxin cu destinația Cap Constanța au venit din Milet, important cetate grecească de pe coasta Asiei Mici, data sosirii fiind plasată de specialiști între anii 657 î. Hr, când s-a întemeiat Histri.
După date istorice sigure, se știe că în antichitate Constanța s-a numit Tomi, Tomis, Tomoi, Tomos, Tomeos și Tomeis. Cunoscuți scriitori antici între care îi amintim pe Strabon, Pompenius Mela, Ptolmeu și Ovidius, îi fixează cu precizie poziția pe litoralul vest-pontic, între Histria și Callatis.
Descoperirile subacvatice din fa a Cazinoului au demonstrate ț că amenajările portuare existau în secolele IV-III î.d. Hr. Digurile au fost construite din blocuri de calcar de formă prismatică., de asemenea fiind descoperite „în site” amfore de Thassos, din secolul al IV-lea î.d.Hr. Perioada romană a însemnat și o dezvoltare remarcabilă a infrastructurii portuare. Cheurile portului Tomis ridicate de romani se găseau la circa 20-30 m spre dreapta față de Edificul roman cu mosaic., unde se află și punctul cel mai adâncit al golfului, astăzi dispărut ca urmare a lucrărilor de modernizare a portului Constanța.
Apariția la Dunărea de Jos a populațiilor barbare a transformat Dobrogea într-un culoar de trecere, provocând jafuri și distrugeri. Împărați bizantini precum Anastasius și Iustinian s-au preocupat cu atenție de apărarea Dobrogei, în timpul domniilor acestora refăcându-se și mărindu-se fortificațiile Dobrogei.
Litoralul vestic al Mării Negre și Dunărea de Jos au reintrat de la începutul secolului al XIII-lea în circuitul commercial și maritime mediteranean, datorită navigatorilor și negustorilor italieni. Documente nautice precum Il compaso de navigare, cunoscut și sub numele de Portulanul Motzo, precum și hărțile nautice realizate în secolele XIV-XVI menționează Constanța cu numele de Constanca sau Constanza.
De la 1420, cea mai mare parte a Dobrogei este cucerită de Imperiul Otoman, astfel timp de 450 de ani, Constanța sau Kustendge, cum denumeau turcii localitatea, a continuat să existe și să-și facă rolul de port, fapt dovedit de izvoare istorice otomane. Un regulament din sec. al XVI-lea dovedește că așezarea portuară era o schelă cu un anumit rol comercial și sursă de venituri pentru autoritățile otomane.
Pe măsură ce „criza orientală” s-a adâncit începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și începutul secolului XIX-lea rolul geostrategic al Dobrogei s-a amplificat. S-a produs o modificare a regimului de navigație și a comerțului în Marea Neagră, astfel interesul unor mari puteri crește acum considerabil față de posibilitățile comerciale ale portului Constanța.
Declaarea războiului Crimeii în 1853 a pus și mai mult în evidență rolul geopolitic al Dobrogei și al portului Constanța, nu numai din punct de vedere militar dar și comercial. Echipe franceze și britanice sunt trimise la Constanța pentru studiul portului, fiind făcute rapoarte și studii, au fost întocmite planuri.
Compania britanică a inițiat o serie de construcții pentru mărirea și adâncirea „portului genovez” și realizarea liniei ferate Cernavodă-Constanța, inaugurată la 22 septembrie 1860. Concomitent s-a trecut la exploatarea portului, traficul și mișcarea maritimă a sporit și s-a diversificat.
1. https://portal.rna.ro/Pagini/PageNotFoundError.aspx?requestUrl=https://portal.rna.ro/SiteAss
ets/Pagini/msw/MSW.ro%20Authority%20Manual%20v0.32.pdf
2. https://www.portofconstantza.com/pn/page/np_regulament_portuar
3. https://www.scribd.com/document/177667814/Agenturare-Nav%C4%83
4. https://www.scribd.com/document/56788441/Management-Portuar-Note-de-Curs
5. https://www.scribd.com/document/25016530/c2-Piata-Maritima-Mondiala
6. https://www.mai.gov.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
