Cercetare documentară privind cultura de nuc

INTRODUCERE

CULTIVAREA NUCULUI (Juglans regia L.):

Fiind in același timp o plantă pomicolă, tehnică, forestieră, medicinală, dendrologică și amelioratoare, nucul este considerat pe bună dreptate una dintre culturile agricole și ecologice strategice ale economiei naționale [8, 15]. Atat in Republica Moldova, cat și in alte țări, suprafețele ocupate cu plantații comerciale sunt mult mai mici comparativ cu alte specii pomicole.

Cu toate acestea, producția de nuci pe plan mondial are un inalt indice de creștere. Astfel, conform datelor statistice FAO pentru anul 2012 [9], printer primele 10 țări producătoare de nuc se numără: China (1 700 000 t), Iran (450 000 t), SUA (425 820 t), Turcia (425 820 t), Mexic (110 605 t),Ucraina (96 900 t), India (40 000 t), Cile (38 000 t), Franța (36 425 t), Romania (30 546 t), producția mondială alcătuind 3 282 398 t.

In ultimii ani, producția anuală de nuci in republica noastră a variat intre 3,0-6,9 t/ha, exportandu- se peste 9,8 mii tone anual. De notat că acele numai 3,8% e nuci din cantitatea totală de fructe exportată aduce valută importantă la bugetul statului Principalele țări unde se vand nucile moldovenești sunt: Germania, Franța, Grecia, Siria, Turcia, Romania, Irak, Bulgaria, Austria ș. a.

Un imbold deosebit in dezvoltarea filierei nucifere moldovenești l-a avut adoptarea Legii Nucului [6], precum și Hotărarea Guvernului nr.189 din 5 martie 2001 „Cu privire la măsurile pentru susținerea dezvoltării culturii nucului” (Monitorul Oficial, 2001, nr. 27-28, art. 219), datorită căreia a fost creat Fondul pentru incurajarea dezvoltării culturii nucului (se stipula ca 1,5% din valoarea exportului de nuci, produselor derivate din nuci și lemnului de nuc să fie utilizate in dezvoltarea nuciculturii țării). In prezent, Fondul de subvenționare a producătorilor

agricoli contribuie la inființarea de noi plantații moderne de nuc pe bază de soi (spre exemplu, in

anul 2013 a fost subvenționată plantarea a 530,86 ha de nuc cu soiuri moderne: nota informativă MAIA, 2014) pentru indeplinirea Programului pentru dezvoltarea culturilor nucifere pană in anul 2020 [10].

Actualmente sunt inregistrate pentru inmulțire in republică 14 soiuri de nuc (toate autohtone,tabelul 3, figura 1), care pot cuprinde diferite micro arealuri [1]. In curs de creare, precum și de introducere (testare temporară in condiții de producție) din alte zone similare de cultivare se află o serie de soiuri performante de nuc (spre exemplu, Fernor, Fernette, Chandler, Milotai botermo, Alsoszentivani kesei ș.a., toate protandre, cu procent relativ inalt de fructificare laterală și inflorirea tardivă a florilor feminine, respective cu evitarea riscurilor de ingheț tardiv de primăvară). Aceasta va permite a intensifica sistemele de plantare și a moderniza susceptibil calitatea producției de nuci in țara noastră bazată pe irigare etc.

Pentru evaluarea posibilităților lărgirii sortimentului de nuc cu soiuri competitive pe piețele modern de nuci este indispensabil de a cunoaște biologia fructificării genotipurilor respective cu evaluarea apacităților și condițiilor de realizare stabilă a potențialului de producție [5, 7,13].

A B

Figura 1. Soiuri autohtone de nuc:

A - Pescianskii; B - Cazacu

CAPITOLUL I

NUCUL. NOȚIUNI GENERALE

Nucul, Juglans regia L., este un arbore din familia Juglandaceae, răspândit în zona temperată și mediteraneană, atât ca floră spontană, cât și în culturi. Își are originea în zona geografică întinsă din Balcani spre est, până în Himalaya și sud-vestul Chinei. Cele mai mari păduri se află în Kârgâzstan, unde copacii se dezvoltă extensiv, în păduri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1.000- 2.000 m (Hemery 1998) — mai ales la Arslanbob, în provincia Jalal-Abad.

Nucul a fost introdus în vestul și nordul Europei din vremea romanilor sau mai devreme, iar în cele două Americi în secolul 17. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Franța, Serbia, Grecia, Bulgaria și România (în Europa), China (în Asia), California (în America de Nord) și Chile în America de Sud. Mai recent, cultura nucului s-a răspândit pe scară largă și în alte regiuni: Noua Zeelandă și sud-estul Australiei[1].

I.1. IMPORTANTA

Importanța. Nucul este o specie foarte valoroasă, fiind în același timp pom fructifer, plantă tehnică, plantă medicinală și decorativă.

- Ca pom fructifer nucul este important pentru fructele sale care reprezintă un aliment complex și complet. Miezul de nucă conține: 52-77% substanțe grase, 12-25% substanțe proteice, 5-24% hidrați de carbon, 1,3-2,5% săruri minerale (Cu, Zn, K, Mg, P, S, Fe, Ca), vitamine A, B1, B2, P și îndeosebi vitamina C, 40-50 mg% (de 4 ori mai mult decât măceșele și de 40 de ori mai mult decât sucul de portocale). Sub raportul valorii energetice, 1 kg de miez de nuci echivalează cu 6500-7000 calorii. Substanțele grase au în componență în principal acizi grași nesaturați, iar proteinele conțin numeroși aminoacizi esențiali, substanțe cu funcție foarte importantă în metabolismul organismului uman.

- Ca plantă tehnică, nucul constituie materie primă pentru diverse ramuri industriale. Datorită însușirilor sale decorative și fizico-mecanice, lemnul de nuc este folosit în industria mobilei, în industria avioanelor și automobilelor. Din miezul de nucă se extrage un ulei fin semisicativ, cu întrebuințări multiple: alimentar, fabricarea cernelei tipografice, lacurilor și vopselelor, pictură.

Turtele de nucă (produs secundar de la fabricarea uleiurilor) se folosesc la prepararea halvalei sau altor produse de cofetărie sau în hrana animalelor.

Nucile verzi recoltate înainte de întărirea endocarpului se folosesc la prepararea dulceței sau lichiorului de nuci.

Mezocarpul, scoarța, frunzele, ramurile, rădăcinile sunt materii prime valoroase în vederea extragerii taninului și unor coloranți vegetali.

Endocarpul constituie materie primă pentru obținerea cărbunelui activ, amestecurilor abrazive și a linoleumurilor fine.

- Ca plantă medicinală nucul este folosit din vechime. În prezent din nucile verzi și frunzele de nuc se extrage iodul și alte produse farmaceutice recomandate contra dispepsiilor cronice, avitaminozelor, dereglări ale aparatului digestiv, conjunctivite, rahitism (C.I.Komănici, citat deM.Popescu și colab., 1993).

- Ca plantă decorativă nucul este apreciat pentru portul său, frunzișul bogat și mirosul plăcut pe care îl emană. Se utilizează în plantații de aliniament, solitar sau în pâlcuri.

1. TEHNOLOGIA SI CULTURA NUCULUI in agricultura ecologica Juglans regia Fam. Juglandaceae

2. Pomicultura generala,Autor-Victor Cireasa,Gheorghe Drobota,Mari-Ann Drobota,Editura-“Ion Ionescu de la Brad”-1990-

3. Pomicultura generala si speciala,Autor-M.Popescu, I.Militiu,Gr.Mihaescu,V.Cireasa,N.Cepoiu,I.Godeanu, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti-1982-

4. http://WWW.akademos.asm.md/files/Cultivarea%20nucului.pdf

5. http://www.horticultorul.ro/pomi-fructiferi/plantarea-nucului-in-gradina-si-livada/

6. http://puietidenuc.blogspot.ro/2012/11/fertilizarea.html.

7. http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/producerea-materialului-saditor-la-nuc-juglans-regia-8702.html

8. http://www.botanistii.ro/blog/nuc-cum-sa-plantezi-si-sa-ingrijesti-acest-pom-fructifer/

9. http://www.gradina-online.ro/Combaterea_bolilor_si_daunatorilor_la_nuc_A4110.html

10. http://www.nuci-aluni.ro/p/tehnologia-nucului.html

11. http://lex.justice.md/md/331014/

12. http://www.euroavia-ge.com/Combaterea%20bolilor%20si%20a%20daunatorilor%20la%20nuc.htm