Dreptul mediului

Notiunea de mediu inconjurator este o notiune fundamentala care sta la baza ecologiei ca stiinta

biologica fiind susceptibila in raport cu necesitatea punerii in valoare sau a ocrotirii elementelor sale

constitutive de reglementare juridica.

Termenul de ecologie vine din grecescul oikos care inseamna casa, adapost sau mediu de viata si

logos stiinta, vorbire.

Aceasta denumire a fost introdusa in stiinta de biologul dalvinist Haeckel pentru a desemna

studiul tuturor relatiilor dintre plante si animale si mediul lor organic si anorganic.

Ca stiinta biologica ecologia foloseste o serie de date si metode furnizate de alte stiinte cum sunt

medicina, fizica si chimia, botanica si zoologia, paleontologia si altele.

In anul 1939 doi savanti englezi introduc denumirea de bioecologie, iar o serie de definitii

contemporane definesc ecologia ca stiinta a ecosistemelor, deoarece ecosistemul inglobeaza in sine

ansamblul fenomenelor ecologice.

Prin ecosistem intelegem parti mai mari sau mai mici din natura vie, plante si animale, inclusiv

omul denumite si biocenoze formand un ansamblu unitar, o unitate functionala.

La nivel planetar, totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera.

Biocenoza si biotopul sunt componente structurale si functionale ale ecosistemelor.

Termenul de biotop este folosit mai mult in Europa si desemneaza mediul de viata al unei

biocenoze.

Ecologii anglo-saxoni folosesc mai mult termenul de habitat cu un inteles mai larg desemnand atat

mediul de viata al unei biocenoze, cat si spatiul ocupat pe glob de o specie sau chiar de un individ.

In sens geografic, spatiul ocupat pe glob de o specie sau de un individ se numeste areal.

Savantul roman Emil Racovita a dat una din cele mai bune definitii mediului inconjurator,

definitii ale carui elemente ai fost preluate sub diverse forme in toate reglementarile juridice

moderne. Astfel Racovita spunea prin mediu inconjurator se intelege totalitatea infaptuirilor,

fenomenelor si energiilor lumesti care vin in contact cu o fiinta de care depinde soarta acesteia si a

caror actiune genereaza o reactiune in asa zisa fiinta, adica un fenomen de feetback.

Intr-o acceptiune moderna, prin mediu se intelege totalitatea modalitatilor si conditiilor energetice,

fizice, chimice si biologice care inconjoara o fiinta sau grupurile de fiinte si cu care acestea se

gasesc in relatii permanente de schimb.

In limbajul curent, potrivit definitiei din dictionar termenul de mediu are o dubla acceptiune si

anume: cadru de viata al individului si ansamblul conditiilor susceptibile sa actioneze asupra

organismelor vii si activitatilor umane.

Intr-o directiva a U.E. prin mediu se intelege apa, aerul si solul si relatiile dintre ele, precum si

relatiile acestora cu organismele vii.

Actuala lege a protectiei mediului (O.G. 195/2005) defineste mediul ca fiind ansamblul de conditii

si elemente naturale ale terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, precum si

fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, precum si unele valori spirituale.

In concluzie, prin mediu inconjurator intelegem elementele naturale ale terrei si elemente

antropice si anume asezarile umane si orice activitate a omului care intr-un fel sau altul poate

produce modificari mediului inconjurator.

Despre poluare in general:

Cuvantul poluare vine de la verbul latin pollu-ere sau substantivul latin pollutio care inseamna a

murdari, a profana. El vrea sa desemneze acea actiune prin care omul isi degradeaza propriul sau

mediu de viata.

O astfel de actiune nu este specifica numai omului, ci este o lege naturala dupa care orice fiinta

vie produce deseuri care neeliminate la timp din mediul sau de viata ii face la un moment dat

imposibila continuarea vietii si a activitatii sale.

Poluatul este un factor care aflat in mediu in cantitati si concentratii ce depasesc limita de

toleranta a uneia sau a mai multor specii, inclusiv omul, impiedica inmultirea si dezvoltarea lor

normala printr-o actiune toxica.

Actiunea de intoxicare produsa de poluant se numeste poluare si este cu atat mai grava cu cat

diferenta dintre concentratia poluantului in mediu si limita de toleranta este mai mare.

In sensul legii protectiei mediului(O.G. 195/2005) prin poluant se intelege orice substanta solida,

lichida sau gazoasa sub forma de vapori sau energie care introdusa in mediu modifica echilibrul

constituentelor acestuia si a organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.

Pentru fiecare specie de vietuitoare o prima categorie de poluanti o constituie deseurile activitatii

sale vitale. Aceasta este asa numita poluare naturala.

Mai grava insa este poluarea antropica, adica creata de om prin activitatile sale.

In zilele noastre se considera ca trei activitati majore ale omului sunt responsabile de poluare

masiva si anume: transporturile de orice fel, industria diversificata si agricultura neecologica

(inclusiv facuta cu organisme modificate genetic).

1. Poluarea in agricultura cuprinde zone mult mai intinse decat poluarea industriala, in fapt

intreaga suprafata pe care s-a practicat mecanizarea si irigatiile in mod natural.

2. Poluarea agricola este mai periculoasa pentru ca are ca efect contaminarea produselor agroalimentare

cu substante toxice.

3. In general, poluarea industriala se produce prin eliminarea fara voie in apa, in atmosfera sau

pe sol a unor substante toxice, poluarea agricola se produce prin introducerea intentionata in sol a

unor substante absolut necesare productiei agricole.

4. In general, poluarea industriala afecteaza in primul rand un numar redus de persoane si

anume pe cei expusi profesional, poluarea agricola afecteaza de la inceput intreaga populatie

consumatoare a produselor agro-alimentare infestate.

Poluarea imbraca mai multe forme si anume: poluare fizica si anume termica, radioactiva, sonora,

poluare chimica produsa prin substante si deseuri chimice, biologica si bacteorologica.

Tot o forma de poluare este si stresul. Termenul de stres a fost inventat in secolul 19 de inginerii

anglo-saxoni pentru a desemna forta care exercitata pe un corp induce o anumita tensiune.

In 1936 un medic canadian popularizeaza acest termen pe plan medical desemnand agresiunea la

care este expus organismul uman datorita zgomotului, a poluarii in general, a angoasei, a presiunii

de la locul de munca, precum si consecintele acestora asupra organismului uman.

In zilele noastre, la poluarea fizica s-a adaugat poluarea electromagnetica datorita taierii masive a

padurilor in toata lumea si poluarea estetica.

Conferintele mondiale ale mediului si principalele:

Prima conferinta mondiala ONU asupra mediului a avut loc in 1972 la Stockholm la care au

participat delegati din 114 state, inclusiv din Romania.

Ordinea de zi a conferintei s-a referit printre altele la planificarea si gestionarea asezarilor umane

in vederea asigurarii calitatii mediului, la gestionarea resurselor naturale, determinarea poluantilor

de importanta internationala, la o serie de aspecte privind dezvoltarea si mediul.

Principalele documente adoptate: