Definitia sterilitatii poate fi enuntata ca fiind absenta conceptiei la un cuplu care duce o viata sexuala normala de circa un an, fara sa foloseasca metode contraceptive.
Termenul de sterilitate este folosit de scoala franceza si se imparte in:
-sterilitate primara: pentru femeia care nu a ramas niciodata gravida;
-sterilitate secundara: daca dupa una sau mai multe sarcini intrauterine (duse la termen sau nu) sau extrauterine nu mai ramane insarcinata.
Scoala anglosaxona foloseste termenul de infertilitate si se imparte in:
-infertilitate primara: pentru femeia care nu ramane gravida;
-infertilitate secundara: pentru femeia care nu poate mentine sarcina pana la varsta unui copil viabil.
Sterilitatea poate fi primara pentru unul dintre parteneri si secundara pentru celalalt.
Sterilitatea feminina poate fi:
-fiziologica: este periodica si corespunde fazelor proliferativa, secretorie si menstruala;
-voluntara: apare ca urmare a folosirii diferitelor mijloace anticonceptionale;
-patologica: este determinata de diferiti factori care impiedica derularea normala a proceselor de reproducere.
Din punct de vedere etiologic poate fi congenitala sau dobandita, aceasta din urma, data de factori inflamatori, tumorali, distrofici sau traumatici cicatriceali.
Din punct de vedere anatomoclinic poate fi:
- de origine genitala:
-cervico-vaginala;
-uterina;
-tubara;
-ovariana.
- sau de origine extragenitala:
-hormonala;
-metabolica;
-psihonervoasa;
-organica.
Dereglarile extragenitale (tiroidiene, suprarenale, neurologice) influenteaza functia de reproducere prin intermediul axului hipotalamo-hipofizo-ovarian, pe care il poate bloca.
FIZIOLOGIA HIPOTALAMO-HIPOFIZARA
Controlul functionalitatii aparatului genital feminin in scopul indeplinirii in conditii optime a celor trei functii fundamentale (sexuala, menstruala, de reproducere), se realizeaza prin intermediul unui foarete sensibil si complex aparat homeostatic hipotalamo-hipofizar.
In sensul elucidarii mecanismelor si componentelor acestui control un important progres a insemnat aparitia in 1942 a notiunii "complex hipotalamo-hipofizar" (Roussy si Mosinger) care inseamna de fapt inceputul neoruendocrinologiei.
Complexitatea functionala a sistemului hipotalamo-hipofizar este conditionata de un anumit substrat anatomic si vascular, de conexiunile cu alte formatiuni nervoase (sistem limbic) sau endocrine (epifiza) si de sensibilitatea structurilor sale la retroactiunea hormonilor ovarieni.
Formatiunile care alcatuiesc sau intervin in functia gonadotropa a sistemului hipotalamo-hipofizar pot fi grupate astfel:
Structuri nervoase- hipotalamusul;
-sistemul limbic.
Structuri glandulare- hipofiza;
-epifiza.
Structuri neurovasculare- eminenta mediana;
- sistemul post hipofizar.
HIPOTALAMUSUL
Hipotalamusul, componenta a diencefalului, realizeaza conexiuni cu o serie de formatiuni extrahipotalamice, primeste aferente in special de la sistemul limbic, hipocamp, amigdala, talamus, mezencefal, formatiunea reticulara din trunchiul cerebral, aferente senzoriale si probabil si corticale directe; trimite eferente catre hipofiza, regiunea inferioara trunchiului cerebral.
In cadrul conexiunilor intrahipotalamice se individualizeaza o importanata zona mediobazala ce cuprinde nucleii arcuat, ventromedial si dorsomedial la care se termina cea mai mare parte a axonilor cu origine in ariile hipotalamice anterioare ce transmit impulsuri legate de reglarea clinica a functiei gonadotrofe.
Secretia hipofizara bazala de gonadotrofine este intretinuta de LRH eliberat de neuronii situati in nucleul arcuat din hipotalamus. Hormonul de eliberare a gonadostimulinelor (LRH sau GnRH) are specificate de actiune determinand numai eliberarea hipofizara de gonadotrofine (FSH si LH) si neinfluentand secretia celorlalti tropi hipofizari.
Eliberarea gonadotrofinelor in circulatie de catre LRH fixat pe receptorii specifici ai celulelor gonadotrofe este mediata de AMP ciclic si conditionata de prezenta inonilor de calciu.
1.Alan H.Decherney & Martin L.Pernoll - Curent obstetric & Gynecologic Diagnosiss & Tratment, USA 1944.
2.Peterson, E.P.Musich, J.R. and Berrman, S.J. - Utero-tubal implantation and obstetric outcome after previous sterilization, Am.J.Obstet Gynecol, 1997.
3.Rocker, I. - The anatomy of utero-tubal junction area, Proc. R.Soc.Med. 1964.
4.Russel, J.B.; Decheerney, A.H.; Lanfer, N.; Polan, M.L. and Noftolin, F. - Neosalpingostomy: Compararison of 24 and 72 month follow-up time shows in increased pregnancy rate, Fertil Steril 1986.
5.Schiffer, M.A., Elgvezanal, A., Sultana, M. et al. - Actinomycosis infections associated with intrauterine contraceptive device, Obstet. Gynecol. 1975.
6.Siegler, A.M. and Kontapoulous, V. (1979) - Analysis of macrosurgical techniques in the managenent of the tuboperitoneal factor in infertilyty, Fertil. Steril 1979.
7.Spadoni, L.R. - Tubal and peritoneal surgery without magnification: an analisis; Am.J.Obstet.Gynecol. 1980.
8.Spliman, C.H. and Harper, M.J.K. - efect of prostaglandins on oviductal motility and egg transport, Gynec.Invest. 1975.
9.Gomel, V. - Microsurgery in female infertility, Fertil. Steril 1983.
10.Gomel, V. - Causes of faild recionstructive tubal microsurgery, Fertil. Steril 1980.
11.Hulka J., Omran K., Berger G. - Classification of adnexal adhesions, Fertil. Steril 1978.
12.Kane J.L., Woodland R.M. and Forsey T. - Evidence of Chalamydia infection in infertil woman, Fertil. Steril 1984.
13.Palmer R. - Les implantations tubo-uterines, ed. Masson, Paris 1968.
14.Journal of Laparoendoscopic Surgery. Fan Nezhat vol. I, Marry Ann Liebert, Inc. Publishers, 1991.
15.The Journal of Reproductivee Medicine, vol. 37, nr. 3, martie, 1992.
16.Buttram V.C.jr. and Reiter R.C. (1985) - Prevention of postoperative adhesions in: Surgical Treatment of the infertile Female, Fertil. Steril 1985.
17.Caballero J. and Tulandi T. - Effects of Rinfer's lactate and fibrin glue on post-surgical adhesions, Fertil. Steril 1992.
18.Diamond M.P. - Surgical aspects of infertility, Gynec.Obst. 1991.
19.Dizerega G.S. - Contemporany adhesions and infertility. Paper presented at the third world conference on Fallpian Tube in Health and Disease, West Germany 1990.
20.Maier DB Nulsen J.C., Klock A. and Luciano A.A. - Laser laparoscopy versus laparotomy in lysis of pelvic adhesions, Fertil. Steril 1992.
21.Anderson G.H., Greenwald C.S.(1969) - Endocrinology, 1969.
22.Botella-Lusiana J. - Endocrinology of woman, ed. W.B. Saunders, Philadelphia, 1979.
23.De Robertis E. (1964) - Histophysiology of synapses and neurosecretion, ed. MacMillan, New York.
24.Geschwind I.I. (1971) - The neuroendocrinology of human reproduction, publ. Ch.C. Thomas, Springfield, Illinois, USA.
25.Sawyer C.H. (1969) - The Hypotalamus, ed. Haymaker W., Anderson E., Springfield, Illinois, USA.
26.Palmer R. - Retrospective and orospective statistical studies on surgery of tubal sterility, GynecObst. 1974.
27.Shirodkar H. - Com. Congr. VI Mondial Obstet. Ginec. Sidney, 1967.
28.Berhman S.J., Kistner R.W. - Progress in Infertility, Fertil. Steril. 1987.
29.Pepperell R.J., Hudson B., Wood C. - The Infertility Couple, Fertil. Steril. 1987.
30.Westrom L. - Current views on pelvic inflammatory disease, J. Reprod. Med. 1984.
31.American Fertility Society - Classification of endometriosis, Fertil. Steril. 1985.
32.Westrom L. - Diagnosis and treatment of salpingitis, J.Reord.Med 1983
33.Peterson H.B., Walker C.K., Khan J.G., Washington A.E. - Pelvic inflammatory disease. Key treatment issues and options. Jama 1991.
34.Gomel V. - Laparoscopic tubal surgery in infertility, Obstet gynecol, 1975.
35.Gomel V. - Salpingostomy by paparoscopy, J.Reprod.Med. 1977.
36.Dubreuil M., Cordier G., Chang M.C., Brochart M. - La fonction tubaire et ses troubles, ed. Masson, Paris 1955.
37.Greenwald g.S. - Progress in Infertility, ed. Berhman and Kistner, Boston 1968.
38.Milcu St., Danila-Muster A. - Endocrinologia ginecologica, ed. Acod, Bucuresti 1977.
39.Joet et al. - Les fonctions du col uterine, ed Masson, Paris 1964.
40.Odeblad E., Rudolfsson C. - Biology of the Cervix, Int.J.Fertil 1973.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.