Subiecte rezolvate Hidroedilitare

1.Compactitate: reprez gradul de umplere al unui volum dat de mat. C=V-v/v, C=?a/?. Porozitate: reprez rap dintre vol de pori si vol tot al mat. P=v/V; Pt=Pd+Pi, P=1-?a/?;. Indice de goluri: este vol porilor rap la vol absolut. Ig=v/V-v, Ig= ?-?a/?a; P=Ig*C.; C=1-P; C+P=1; %C+%P=100%.

2.Tipuri de densitati:

Densit reprez masa unitatii de vol. Unitati de mas: g/cm3; Kg/dm3; Kg/m3. In fct de semnificatia vol, deosebim: dens abs, aparenta sau in gramada, vrac sau stiva.

Dens abs reprez masa unit de vol abs. Se not ?=m/V-v. Det dens abs: a) Pt mat compacte: -cu forma regulate; -cu forma oarecare: i)met cilindrului: ?=m/v1-v2; ii) met cantaririi hidrostatice: ?=m1/(m1-m2)*?H2O. b) Pt mat poroase: -met biuretei si a vasului cu reper de aceeasi capacitate: ?=m/?V; -met picnometrica: ?=C-A/(B-A)-(D-C)*?H2O, unde: A=masa picnometrului gol, B=m.p. cu lichid, C=m.p. cu pulbere, D=m.p. cu pulbere si lichid.

Dens aparenta: reprez masa unit de vol apparent: ?a=m/V. Se poate det pe mat cu forma geom. Regulate, cu forme oarecare cu sau fara hidrofobizare. Pt mat stabile in apa se realiz saturare cu apa, iar dens ap se det prin: -met cilindrului; -met cantaririi hidrost. Pt mat instab in apa se realiz hidrofobizarea.

Dens in gramada(nisip), vrac(pulberi) sau stiva(lemn). Pt det dens in gramada se fol vase de capacitate cunoscuta. Aceasta depinde de gradul de indesare a mat in vas: ?gaf=m1-m0/V; ?gi=m2-m0/V

3.Umiditatea:

reprez continutul, in proc, de apa dintr-un mat. Dupa modul de raportare deosebim: -um abs: ua=mumed-muscat/musc*100; -um relative: ur=mumed-musc/mumed*100. De tumid se face prin uscare in etuva la 105? 5?C.

Capacit de absorbtie a apei reprez capacity unui mat de a se imbiba si de a retine apa in porii si capilarele ce comunica cu exteriorul. Dupa modul de raportare deosebim: -abs in masa: Am=msat-musc/musc*100.

Influenta apei asupra mat poate fi eval prin coef de inmuiere(K) K=fc sat/fc usc; fc=resist la compres.

4.Higroscopicitatea: reprez propr mat de a adsorbi si absorbi vapori de apa din atmosfera. Capilaritatea: reprez propr unui mat de a retine apa prin suctiune capilara. Capilarit se exprima printr-un coef de absorbtie capilara: C=G/S(rad din t)*100(g/cm2*min) Permeabilitatea: reprez propr unui mat de a se lasa strabatut de un fluid sub o diferenta de presiune. Permeab se exprima prin coef de permeabilitate sau coef Darcy: K=Q*h/S*?pt (m/s).

5.Gelivitatea si resist la inghet-dezghet:

reprez prop unui mat de a se distruge prin ing dezg in conditii de lab. Rezisteanta la geliv se exprima pri grade de geliv. Pt beton exista 3 grade de geliv: G50, G100, G150; unde 50,100,150 reprez nr de cicluri i-d la care betonul poate rezista cu indeplinirea urm cerinte: -reducerea resist la compres: ?fc/fc*100<=25%; -reducerea modulului de elast dynamic: ?Ed/Ed*100<=15%. Un ciclu i-d inseamna 4ore la -17? si 4 ore la 20?C in apa. Rezist la i-d reprez propr unui mat de a resist la i-d in conditii de exploatare. Imbunatatirea la i-d se poate face prin uitiliz de aditivi antrenori de aer.

6.Factori care infl conductivitatea termica a mat:

-nat mat, exprimata prin compozitie; -struct mat, exprim prin desit; -porozitate, nat si distributia porilor, nat gazului ce umple porii; -umiditatea.

7.Rezistente mecanice la solicitari statice:

-rez la compresiune, tractiune, incovoiere, forfecare, rasucire, despicare.

Rez la comp este caracteristica mat de rezistenta (beton). Se det pe epruvete cubice, cilindrice, prismatice. fc=Fm/A (N/mm2). Rez la comp este influentata de forma si dimens epruvetei, dar si de conditiile de incercare. Rezistenta la tractiune sau intindere: caracteristica a mat ductile si a mat fragile care se rup prin intindere(otel, lemn)

ft =Fm/A (N/mm2). Se poate determina prin:

-metoda directa; -metode indirecte: 1.rez la tr din incovoiere: fi/ft=1.7; 2.rez la tr prin despicare: fd=2F/?A: -pe cilindru(met braziliana); -pe cub(met suedeza); -pe cub(met ruseasca). Rez la incovoiere se poate determina in 2 moduri: -cu o forta concentrata.

-cu 2 forte concentrate.

Rezistenta la rasucire- prin aplicarea fortei de rasucire pana la ruperea epruvetei. Rezistenta la despicare: se det pt lemn; folosita pt determinarea indirecta a rezistentei betonului la tractiune.

8.Roci magmatice:

se form prin solidificarea magmei la diferite nivele ale scoartei terestre; -struct si textura lor depind de modul de solidificare. Categorii: 1.roci intrusive: se formeaza prin solidificarea magmei la adancimi mari; -au structura halocristalina, textura neorientata si contine fenocristale: granit, diorite. ?= 2300-3000 kg/ m3; ?c?300 MPa. 2.roci filoniene= solidificarea magmei la adancimi mai mici, struct halocristalina, masive, au prop comune cu cele ale rocilor intrusive. 3.roci efuzive= s-au format prin solidif magmei la supraf scoartei. -sunt halocristaline si contin atat fenocristale cat si microcristale. (bazaltul, ardezia) 4.roci piroclastice: se form prin racirea brusca a magmei in aer; -sunt poroase si au struct partial/total vitroasa (cenusa vulcanica, tuf volcanic). Utilizari:-ca agregate pt mortare si betoane; -cenusa si tuful vulcanic se fol ca adaosuri la ciment.

Subiecte rezolvate Hidroedilitare