Destinații turistice pe glob - litoralul Croației la Marea Adriatică

Dobro došli!"- Bine ati venit in Croatia!

Asezare geografica Croatia (Hrvatska) este situata in sud-estul Europei, in Peninsula Balcanica. Granitele republicii se impart la Nord cu Slovenia si Ungaria; la Est cu Serbia si Muntenegru; in sud-est cu Bosnia si Herzegovina, iar la Vest, Croatia are iesire la Marea Adriatica care o desparte de Italia.

Imnul de stat al croatiei incepe cu cuvintele "Ljepa nasa domovina" ("Frumoasa este tara noastra"). Desigur, croatii nu sunt singurii convinsi ca traiesc pe cel mai minunat taram. Litoralul Croatiei se întinde pe 1778 de kilometri. La acestia se adaugă încă aproximativ 4000 de kilometri de litoral pe care îi însumează cele 1185 de insule, din care doar 66 sunt locuite. Mândra de comoara maritimă pe care o detine, Croatia se numară printre tările cu cele mai multe plaje cu „steag albastru”, un simbol ecologic, acordat conform unor criterii foarte stricte care vizează deopotrivă calitatea apei si a mediului înconjurător

1. Prezentarea cadrului fizico-geografic: a)Relieful

Tărmul de tip dalmatic sau ţărmul cu structură longitudinală-pe litoralul estic al Mării Adriatice, în Croatia. A rezultat prin invadarea de către apele mării a unei regiuni formate din şiruri paralele de culmi (axate pe anticlinale) ce alternează cu văi şi depresiuni (dezvoltate pe sinclinale). Ca urmare, culmile au devenit insule, iar în lungul văilor şi depresiunilor s-au dezvoltat golfuri şi canale. Muntii Dinarici se caracterizeaza prin numeroase siruri paralele, numite planine, ale caror cute sunt revarsate catre Marea Adriatica. Aici ei au suferit diverse rupturi si scufundari, ceea ce a dus la formarea tarmului de tip dalmatic. O alta caracteristica a acestora o constituie larga dezvoltare a carstului. Denumirea de „carst” provine de la Podisul Carst, situat in peninsula Istria.

b)Clima Gratie climei mediteraneene unicate (cu ierni blande si ploioase), specialistii apreciaza clima acestei tari ca ar fi una dintre cele mai potrivite pentru vacantele de vara. Temperatura medie anuala este de 15oC. Cele mai calde luni sunt iulie si august, cand temperatura aerului atinge si 35°C, iar cea a apei circa 28° C. Ploile sunt destul de rare in aceasta perioada, care, de altfel este si cea mai aglomerata.

c)Hidrografie Raurile care se varsa in Marea Adriatica, de pe litoralul Croatiei, reprezinta 38% din totalul raurilor care dreneaza tara- rauri scurte cu debite mici. Exista numeroase lacuri, in general mici ca suprafata: Vransco sau cele de pe insulele Cres si Mljet.

d)Elemente biogeografice Pe litoralul Croatiei predomina vegetatia mediteraneeana, constituita de maquis (arbusti vesnic verzi), o dezvoltare mare avand tufisurile de maquis alcatuite din arbusti de laur (Laurus nobilis), mirt (Mirtus communis), maslin salbatic (Olea europaea), smochin salbatic (Ficus carica). Carstul este caracterizat in general de o vegetatie saracacioasa, de aceea se mai numeste si carst golas (tip mediteraneean).

Fauna este foarte diversificata, de la melci si soparle, care traiesc pe coasta Adriaticii pana la lupi si ursi in padurile dinspre partea continental. De asemenea, bazinul Atriaticii este bogat in fauna marina. Parcuri nationale: - Brijuni (insule si vestigii romane) 36 km²

- Kornati (arhipelag cu 140 insule) 224 km²

2. Caracterele socio-economice Populatia totala a tarii in 2001 a fost de 4.334.142. Densitatea populatiei are valori de 77,7 loc/km2, pe coasta dalmata areale mai dens populate fiind in nord, mai ales in jurul oraselor mari, precum Split si Rijeka. Speranta de viata la nastere a fost de 74 de ani in 2001, cu o natalitate de 9,63‰ si o mortalitate de 11,57‰.

57% din populatia tarii traieste in spatiul urban. Rata educatiei este de 98,1%, iar rata somajului de 17,2%. Principalele grupuri etnice: croati-89,6%, sarbi- 4,5%, bosniaci- 0,5%, italieni- 0,4%, maghiari- 0,4%, albanezi- 0,3%. Limba oficiala este croata vorbita de 96,1% din populatie, 1% vorbind sarba. Religia este romano-catolica 87,8%, ortodoxa 4,4%, si altele.

3. Infrastructura de transport Pentru a calatori in Croatia puteti sa optati pentru: a calatori cu masina personala sau cu autocarul cu o durata aproximativa de calatorie10-12 ore, in functie de orasul de plecare.

Majoritatea oraselor europene sunt legate de capitala croata Zagreb prin curse aeriene regulate. Aeroportul international se afla la 17 km de oras, spre sud-est. Taxa locala este de 93 kuna (KN), circa 11 USD, dar este de regula inclusa in pretul biletului. De la Zagreb pleaca frecvent autobuze catre mai multe orase din Ungaria si Germania, dar si spre Amsterdam si Bruxelles. De aici se mai poate calatori cu trenul spre Italia, Germania, Austria, Ungaria, Bosnia-Hertegovina, Slovenia si Iugoslavia. Feribotul este recomandat in special pentru legatura cu Grecia si Italia.

Pe plan intern, Croatia Airlines asigura curse regulate de la Zagreb spre Brac, Dubrovnik, Pula, Split si Zadar. Autobuzele se deplaseaza in toate colturile tarii si sunt foarte accesibile. Trenurile sunt mai ieftine si mai confortabile, insa nu la fel de rapide. Calatoriile pe apa sunt recomandate pentru deplasarea intre coasta si insule sau pentru calatoriile intre acestea din urma. Astfel, exista feriboturi care fac naveta de cateva ori pe zi intre Dubrovnik si Rijeka. Altele fac legatura intre Pula, Mali Losinj sau Zadar si principalele insule croate.

Croatia are 3 aeroporturi international majore localizate in Zagreb, Split and Dubrovnik. Alte aeroporturi importante sunt in Zadar, Rijeka (insulaKrk), Osijek, Bol, Lošinj si Pula.

4. Aspecte de natura istorica

Teritoriul Croatiei a fost locuit din Antichiatate de triburi ilire si celtice, grecii intemeind pe coasta Adriaticii o serie de prospere colonii. In secolele II-I i.Hr., devine o provincie a Imperiului Roman. Romanii au organizat provincia Dalmatia, pe care au inzestrat-o cu drumuri, asezari si numeroase monumente. Vestigiile acestei epoci abunda (sacrofage, inscriptii etc.), doua dintre cele mai importante fiind: magnificul amfiteatru di secolul I din Pula (Istria) si palatul lui Diocletian din Split.

Dupa caderea Imperiului Roman de Apus in anul 476, zona a fost invadata si traversata de triburile germanice: ostrogoti, longobarzi si avari. In secolul VII se stabilesc aici triburile croatilor, apartinand slavilor meridionali, care recunosc in secolele VIII-IX autoritatea Regatului Francilor, apoi in 878, pe cea a Imperiului Bizantin.

In secolele XIII si XV, istoria Croatiei se confunde cu cea a Ungariei, fiind marcata de lupta marilor seniori feudali impotriva regelui si, incepand cu 1389, lupta impotriva otomanilor. Bosnia a devenit regat independent si, sub regele Stephan Tvrtko (1377-1391), a cucerit o parte din Dalmatia. Nordul acestei provincii devenea in acelasi timp provincie venetiana, venetienii ocupand in secolul XV cea mai mare parte a coastei si a insulelor.

Pana in 1918 regii Ungariei conduceau Croatia, care era reprezentata de un guvernator (ban), dar Croatia avea propriul parlament si se bucura de o oarecare autonomie.

După Primul război mondial, Croaţia s-a alăturat Statului slovenilor, croaţilor şi sârbilor (aproximativ Slovenia, Croaţia şi Bosnia), care împreună cu Serbia, a format ulterior Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de Al II-lea război mondial, Croaţia fiind transformat într-un stat fascist marionetă, numit Statul Independent al Croaţiei. Ulterior înfrângerii puterilor axei, Iugoslavia a devenit republică federală socialistă.

Alături de Slovenia, Croaţia şi-a declarat independenţa pe data de 25 iunie, 1991, având ca urmare războiul croat pentru independenţă. Prima ţară care a recunoscut noul stat a fost Germania, în decembrie 1991. Croaţia este actualmente, înscrisă în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Negocierile au început în luna decembrie a anului 2005.