Uniunea Europeană - aspecte generale

Extinderea UE

Bulgaria şi România au încheiat negocierile de aderare la UE şi au aderat împreună la Uniunea Europeană în ianuarie 2007. Într-o ceremonie desfăşurată la 25 aprilie în Luxemburg, România şi Bulgaria, împreună cu ţările membre ale UE, au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Acesta prevăzuse însă clauze de salvgardare ce ar fi putut întârzia aderarea cu un an. Cele mai problematice capitole au fost Justiţia şi Afacerile Interne şi Politica în Domeniul Concurenţei.

Extinderi viitoare- Turcia este un candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană. Ambiţiile europene ale Turciei datează de la Acordurile de la Ankara din 1963. Turcia a început negocieri preliminare la 3 octombrie 2005. Totuşi, analiştii consideră ca această ţară nu va adera mai devreme de 2015, datorită numărului mare de reforme economice şi sociale care trebuie întreprinse. De la acordarea statutului de ţară candidată, Turcia a implementat reforme permanente în privinţa drepturilor omului, a abolit pedeapsa cu moartea, a oferit drepturi culturale minorităţii kurde, şi a avansat în rezolvarea diferendului cipriot. Totuşi, datorită diferenţelor religioase şi culturale în relaţie cu Europa, Turcia se loveşte de o opoziţie puternică din partea guvernelor conservatoare şi religioase ale statelor membre, în special Franţa, Germania, Austria, Grecia, Cipru şi Slovenia.

Croaţia este un alt stat candidat la aderare. Aderarea ar putea avea loc până în 2010, deşi procesul de aderare a fost încetinit printre altele de necooperarea Croaţiei cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI). La 9 noiembrie 2005, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat Macedoniei, devenind astfel cea de a treia republică ex-iugoslavă care câştigă acest statut.

Teorii ale integrării

Există trei mari teorii ale integrării europene pe care le vom prezenta: funcţionalismul, federalismul şi neo-funcţionalismul.

Din punct de vedere istoric, prima astfel de teorie este cea a funcţionalismului. Interesant este faptul că bazele funcţionalismului sunt puse de un gânditor britanic de origine română, David Mitrany. Acest autor nu a fost încă suficient de bine pus în valoare în România. Chiar dacă scrierile sale în limba română nu sunt foarte numeroase, temele de politică românească revin constant în opera sa. Influenţa sa asupra felului în care s-au dezvoltat ulterior teoriile integrării europene este enormă şi totuşi în România de astăzi nimeni, nici măcar cei care se declară cunoscători în detaliu ai problematicii europene, nu se revendică de la funcţionalismul lui Mitrany. Lucrarea în care Mitrany pune bazele curentului funcţionalist a apărut în 1943: A working peace system. Funcţionalismul este, de fapt, aşa cum însuşi Mitrany declară, o dezvoltare a unor curente de idei apărute la sfârşitul Primului Război Mondial, care îşi propuneau să teoretizeze condiţiile prin care să se pună capăt definitiv conflictelor de natură politică. Aceste curente se revendicau de la tradiţia lui Kant şi în subsidiar a lui Woodrow Wilson, toate având în comun ideea că pacea şi prosperitatea nu fac parte din ordinea naturală, fiind nevoie de instituţii supra-naţionale care să reglementeze relaţiile inter-statale. Prin A working peace system, David Mitrany propune o nouă ordine internaţională bazată pe cooperare, idee care, la data apariţiei cărţii, în plin război, nu putea fi considerată decât utopică.

Funcţionalismul este întemeiat pe îndeplinirea unor sarcini în comun, la nivel supra-statal

Integrarea europeana

Integrarea economica europeana este fundamentata pe diferite obiective politice mai mult sau mai putin explicite care s-au substituit de-a lungul timpului: impiedicand reluarea confruntarilor razboinice asupra terenului european, favorizand reconstructia distrugerilor din cel de-al doilea razboi mondial, aparandu-se de agresivitatea economica americana, constituindu-se ca o a treia putere economica mondiala.

Uniunea Europeana a depasit cele trei grade initiale de integrare: zona de liber comert, uniune vamala si piata comuna. Astazi este foarte avansat procesul de uniune economica. Cele 15 tari ale Uniunii Europene formeaza o Zona Libera. Au disparut total barierele cantitative si vamale pentru toate produsele, normele sanitare si tehnice si documentele administrative de transport pentru care nu exista nici o bariera in calea miscarii interne de bunuri si servicii sunt complet omogenizate. Drepturile vamale si industriale au fost eliminate total pe 1 iulie 1968. Cele 15 tari ale Uniunii Europene formeaza o Uniune Vamala. In comertul sau extern CEE aplica, din 1968 un tarif Exterior Comun (TEC) pentru toate bunurile industriale, produse agricole si servicii produse in exterior. UE mentine acorduri comerciale cu tari neeuropene care sunt foarte importante pentru tarile Mediteraneene si pentru ACP. Cele 15 tari ale UE formeaza o piata unica ce garanteaza libera circulatie a capitalului si persoanelor in cele 15 state membre. Muncitorii pot fi angajati de catre companii in aceleasi conditii oricare ar fi tara lor de origine. Exista libertatea pentru ca licentiatii sa se stabileasca in tara pe care o doresc.

Actul Unic European din 1986 a stabilit un calendar cu obiectivele pietei interne. Intre rezultatele sale, extraordinar de pozitive, se evidentiaza urmatoarele:

1.- Deschiderea contractelor publice, prin intermediul imbunatatirii directivelor asupra contractelor de munca si administratorilor, accentuandu-i transparenta si controlul si amplificandu-l la nivelul unor importante sectoare excluse pana atunci, cum ar fi transporturile, energia si telecomunicatiile.

2.- Presiunea disparitatilor fiscale, prin intermediul aproximarii dispozitiilor nationale in materie de fiscalitate indirecta, impozit asupra valorii adaugate (TVA) si impozite asupra consumurilor specifice.

3.- Liberalizarea pietelor de capitaluri si a serviciilor financiare.

4.- Normalizarea, prin intermediul recunoasterii textelor si certificatelor nationale si, in general, prin intermediul recunoasterii principiului de echivalenta al normelor nationale, impreuna cu determinate mijloace de armonizare in materie de securitate si zgomot.