Social Democrația

Socialism - socialismul s-a dezvoltat in Europa de la finele sec XVIII-lea, ca o reactie la industrializare. Dupa ce s-a fixat caracterului lui individual s-au facut incercari de a-I descoperi precedentele intelectuale. Elementele gandirii socialiste au fost raspandite in lume pana la inceputul sec al XX-lea. Socialismul este la origine un ansamblu de idei europene, exprimate mai intai in Franta, Germania si Regatul Unit, principalele 3 tari care au pasit primele pe calea industrializarii. Socialistii sustin ca activitatea umana trebuie descrisa in primul rand in termini de relatii sociale, sin u de activitati individuale. Pe o astefel de idee se sprijina credinta ca nu individual izolat poate sa revendice meritul de furnizor al bunurilor si serviciilor de orice fel, dat fiind faptul ca productia este rezultatul muncii depuse de intreaga societate.

Temele principale ale gandirii socialiste sunt :

1) Proprietatea si munca - socialistii au folosit termenul de proprietate pt desemnarea proprietatii private si cu deosebire asupra mijloacelor de productie. Ei au incercat sa faca o distinctie intre proprietate si posesie. Socialistii au fost deseori preocupati de formularea si infaptuirea de revendicari privitoare la cea dintai, nefiind la fel de interesati de modul de reglementare a celei de-a doua Incercarea de a recompense sociatatea si incercarea de a recompensa munca pot sa duca in directii diferite. Intr-o societate taranasca sau chiar in una de artizani si mestesugari, intreaga productie a unui bun oarecare poate fi privita drept rezultatul unei singure persoane, ceea ce ne da o legatura simpla intre produsele si efortul investit in ele. La aceasta situatie s-a actionat in 3 moduri : incercand o comensurare a recompenselor cu efortul printr-o forma sau alta de control muncitoresc; remodeland productia in asa fel incat unitatile in care ea se realizeaza sa fie simple, directe si autonome; abandonand inreg acest mechanism si revenind la recompensrea societatii ca un intreg, printr-o forma se socialism centralizat.

Conceptiile socialiste despre productie s-au limitat in general la productia industriala, iar munca a fost gandita ca o activitate prestata in schimbul unui salariu. Feministele socialiste au pus in evidenta faptul ca o mare parte a productiei de bunuri si servicii din orice societate este realizata in gospodarii de catre femei, care muncesc fara a primi salarii de vreun fel.

2) Egalitatea si dreptatea - crezul socialist in egalitate nu este un enunt empiric, ci unul moral prin care se afirma ca nu toti oamenii sunt la fel, ci ca drepturile lor sunt aceleasi. Astefl, Louis Blanc prezenta inegalitatea dintre capacitate nu ca pe o justificare a recompenselor inegale, ci ca temei pentru contributiile inegale- de unde vine des invocata deviza " De la fiecare dupa capacitate, fiecaruia dupa nevoi."

3) Cooperare si fraternitate - socialismul urmareste inlocuirea capitalismului si individualismului printr-o forma de productie si de repartitie comunitara si cooperative. In acest sens el spera sa schimbe nu numai modul de organizare a societatii ci si motivatia membrilor acesteia, sa inlocuiasca egoismul si altruismul si concurenta prin cooperare. Alte conceptii vorbesc despre reformarea naturii umane prin reformarea institutiilor.

4) Transformarea muncii - Charles Fourier a propus transformarea muncii in placere printr-o rotatie a indeletnicirilor din cursul unei zile intre membrii comunitatii. Aceasta preocupare avea sa devina o tema recurenta a socialismului, abordata de Marx inscrierile sale despre alienare.

5) Democratia sociala - socialismul a fost infatisat atat ca desavarsire a democratiei liberale, cat si ca antiteaza a acesteia. In gandirea socialista s-a pus accentul atat pe libertatile formale cu caracter politic, cat sip e libertatile reale, cu caracter economic si social. O conceptie diferita despre socialism ca o forma de viata sociala deziderabila prin ea insasi, si la care s-ar putea ajunge printr-o politica electorala si de convingere, a fost elaborata de Lassalle.

6) Puterea clasei muncitoare - clasa ocupa un loc importat in analiza capitalismului facuta de socialisti. Capitalismul este o societate impartita in clase exploatatoare si clase exploatate, iar membrii clasei muncitoare sunt, conform acestei viziuni, victime prin excelenta ale capitalismului, dar totodata si baza opozitiei fata de el, iar finalmente si a rasturnarii lui. In cadrul gandirii socialiste intalnim idea ca schimbarile dorite se vor produce ca rezultat al cresterii puterii si influentei clasei muncitoare, cat si idea ca dobandirea puterii de catre clasa muncitoare este prin ea insasi o componenta deziderabila a socialismului. Varii forme de control muncitoresc au continuat sa exercite atractie asupra socialistilor in cursul sec al xx-lea, unele dintre ele simtindu-se incurajate de aparentul success al proiectelor practice de implementare a acestui control in Iugoslavia dupa instaurarea regimului lui Tito.

7) Rationalizarea si eficienta - Capitalismul si productia idustriala au fost considerate de socialisti ineficiente si nocive, ceea ce a prilejuit formularea multor propuneri de reorganizare ale caror rezultat urmau a fi mai benefice, mai rationale sau mai eficiente.

8) Cultura - La mij sec al XX-lea, revizionistul Crosland a sustinut teza importantei culturii in orice conceptie despre societate. Aceasta preocupare a capatat o expresie mai viguroasa in decursul episodului intellectual si politic cunoscut sub numele de Noua stanga Dincolo de clasa muncitoare, Noua stanga a extins abordarea critica si creatoare a socialismului asupra tuturor formelor activitatii umane. Formula "personalul este political", asociata in special cu miscarea feminista, inseamna ca nu relatiile private si personale urmau a fi subsumate luptei politice, ci ca toate activitatile umane aveau aspecte deopotriva individuale si colective, asadar atat private cat si politice.

9) Planificarea, libertatea si pietele - Acel current din cadrul socialismului care nutreste suspiciuni fata de statutul central national a fost recent intarit de incercarea de a articula sau reformula locul pe care il au in socialism proprietatea, pietele si libertatea individuala.

Exista asadar, importante dezacorduri privitoare la modul in care urma sa se dezvolte socialismul ca forma de organizare sociala. Ceea ce indica ele nu este insa esecul de a defini si caracteriza socialismul, ci elementele si ascpiratiile numeroase si contradictorii care alcatuiesc traditia socialista.