Relații internaționale și ortodoxie în estul și sud-estul Europei

Previzualizare seminar:

Extras din seminar:

1.Religie si securitate

Preocuparea privind locul pe care il joaca religia in planul relatiilor internationale este surprinzator de recenta . Daca tema a inceput sa se bucure de atentie in anii '90, aceasta s-a intamplat pentru ca marile costuri ale neglijarii, decenii la rand, a dimensiunii religioase a conflictelor pe glob, au devenit alarmante . Se depaseste astfel prejudecata iluminista, care alunga viata religioasa din societatea normala" si prevedea religiei un rol din ce in ce mai diminuat in lumea moderna . Dupa sfarsitul razboiului rece", natura conflictelor s-a schimbat. Majoritatea vor rezulta din confruntari ale identitatii comunitatilor, bazate pe rasa, etnicitate, nationalitate sau religie" . Ipoteza aceasta a fost intens publicitata prin studiul lui Huntington, referitor la ciocnirea civilizatiilor". Viziunea lui Huntington privind tensiunile care apar intre culturi diferite este complementara unei viziuni mai sofisticate, care vede conflictul nu ca pe o confruntare de grad de civilizatie, ci mai mult ca pe una intre culturi locale (grupate in civilizatii) si civilizatia globala ce rezulta din «procesul de civilizare»" .

Dincolo de tema amenintarilor la adresa securitatii nationale si internationale, pe fondul vulnerabilitatilor crescande , legatura dintre securitate si religie apare ca un element foarte concret in procesele de reforma democratica din diferitele regiuni ale lumii. Eventual, aceste reforme sunt corelate cu procese de extindere a structurilor economice, politice si militare. Procese de felul acesta au loc in America Latina, in Asia, dar acest studiu vizeaza continentul european, aflat sub impactul extinderii NATO si a Uniunii Europene.

Cercetarea vizand impactul religiei asupra relatiilor internationale are de atacat cel putin doua tipuri de intrebari: (1) masura in care religia joaca un rol in dinamica interna si internationala; (2) ce elemente ale fenomenului religios au in acest sens prioritate. Studiile asupra acestor teme sunt mai mult sau mai putin convingatoare. Dintre metodologii, amintesc codificarea principalelor sisteme religioase, prin care s-a putut argumenta asemanarea islamismului cu marxismul (luat ca ideologie de control") si situarea la celalalt capat, in categoria doctrinelor neagresive a budismului si a jainismului.

Regasirea in fruntea miscarilor destabilizatoare, a marxismului si a islamismului, iar la capatul opus, a budismului, este un rezultat si al altor genuri de abordare. Impactul social generos al budismului a fost sustinut in cadrul studiilor multiculturale. John Peek argumenteaza ca schimbarea democratica ce a avut loc in Japonia la sfarsitul razboiului a fost posibila intrucat conceptele de suveranitate a poporului si de drepturi ale omului au radacini adanci in cultura japoneza. Mai exact, &, budismul, fiind una dintre «cele trei comori» ale culturii japoneze, este in mod intrinsec opus structurilor socio-politice autoritare care au fost impuse periodic poporului japonez" .El identifica direct in doctrina budista conceptele si principiile precursoare ale valorilor politice moderne, de la libertatea vointei pana la rationalism si inclinarea spre activism social: &spre deosebire de majoritatea celorlalte religii ale lumii, budismul pune accentul pe invatare, nu pe credinta, si pe calitatea vietii in aceasta lume, nu in cea viitoare" .

Datorita expansiunii sale agresive si implicarii in terorismul international, foarte multe studii au fost dedicate islamismului, in particular islamismului fundamentalist. S-a exprimat, in diferite forme, teza ca doctrina islamica este incompatibila cu valorile societatilor liberale: in toate societatile musulmane, posibilitatea ca omul sa judece cat de nimerita este cruzimea unei pedepse date de Dumnezeu pur si simplu nu se pune" . Aceasta ar rezulta din faptul ca Mai presus de toate, islamistii spun ca poporul nu este stapan. Numai vointa Domnului este stapana, ceea ce este exprimat in legea shari'a formulata de Coran si de Sunna Profetului. Ei considera ca vocea majoritatii poate constitui o baza pentru exercitiul legitim al autoritatii politice intr-un stat islamic, dar numai daca aceasta recunoaste si ramane in parametrii paradigmei legii shari'a" . Ca urmare, sunt legitime numai acele rezultate ale proceselor politice care sunt incuviintate de legea shari'a&. Valoarea fundamentala este legea shari'a si nu democratia, si oricine doreste sa aplice legea shari'a poate sa invoce legitimitatea Islamului, fie ca este monarh ereditar, ofiter in armata, preot musulman, sau politician. Atat Fratia Musulmana din Sudan, cat si Jamaat-i-Islami din Pakistan au experienta similara a colaborarii cu regimurile militare in a obtine suprematia legii shari'a, renuntand la principala lor obligatie de a garanta mijloacele democratice" .

Dar nu putini sunt autorii islamici care neaga faptul ca islamismul fundamentalist ar rezulta natural din principiile islamice. Trebuie avut in vedere, in primul rand, faptul ca orice mostenire culturala este, efectiv, destul de bogata din punct de vedere moral pentru a putea, atunci cand este alcatuita in mod adecvat, in anumite imprejurari, sa aduca contributii inspirate la lupta pentru drepturile omului, democratie si dreptate sociala" . In viziunea altor autori, in spatele discursului islamic fundamentalist, si desigur, a mijloacelor folosite, nu se afla vointa unei majoritati, nici autenticitatea unei interpretari religioase, ci obiectivul pragmatic al mentinerii lor la putere si al negarii legitimitatii programelor opozantilor si ale criticilor" .

Complexitatea dezbaterii din cadrul islamismului demonstreaza, poate mai mult decat oricare alte studii de caz, necesitatea de a fi precauti cand emitem judecati privind impactul ideilor religioase asupra relatiilor internationale. Mici detalii pot afecta esential sistemul religios originar. As aduce ca argument budismul in Sri Lanka, care se intampla sa aiba in centru figura razboinica a regelui Duttagamani (cel cumplit"), motivand si aclamand violenta. Budistii nationalisti moderni au invocat traditia eroului razboinic, cu consecinte nefaste pentru conflictul din Sri Lanka . In plus, studiul comparat in comunitati de credinta asemanatoare arata ca, desi sistemele religioase reprezinta un fundal semnificativ, rezultatul depinde puternic de ceilalti factori culturali si socio-politici . Desigur, in astfel de situatii, un rol explicativ crescut il capata sinergiile.

2. Biserici alaturi de Popor si biserici alaturi de Putere; Biserici puternice, state slabe

Un impact asupra stabilitatii si securitatii interne si externe a statelor il are relatia dintre principalele biserici si puterea politica. Intrarea in jocul politic a comunitatilor religioase devine un factor si mai serios cand intre acestea intervin si conflicte de natura confesionala, asa cum se intampla in sud-estul Europei. Exista doua tipuri interesante de comportament in ceea ce priveste institutiile confesionale: biserici alaturi de Popor" si biserici alaturi de Putere".

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Relatii Internationale si Ortodoxie in Estul si Sud-Estul Europei.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7.2/10 (5 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
22 pagini
Imagini extrase:
22 imagini
Nr cuvinte:
11 099 cuvinte
Nr caractere:
66 206 caractere
Marime:
32.02KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Seminar
Domeniu:
Științe Politice
Predat:
la facultate
Materie:
Științe Politice
Sus!