Introducere. Precizãri terminologice
Functionarii publici de control sau de executie se confruntã adesea cu întrebãri
precum: „Câti cetãteni.?”, „În ce mãsurã.?”, „Cât de eficace si eficient este un anumit
serviciu?”, „Cât de multumiti sunt cetãtenii în legãturã cu o anumitã mãsurã?”, „ De ce
sunt multumiti sau nemultumiti cetãtenii?”, „Care sunt categoriile de cetãteni
(ne)multumiti?”. De asemenea, ei au nevoie de informatii despre numãrul si categoriile
de oameni care au anumite caracteristici, despre costurile si beneficiile unui anumit
program sau trebuie sã decidã care sunt cele mai importante probleme pentru comunitate
si care care ar fi modalitãtile optime de rezolvare.
Functionarul trebuie sã poatã face distinctia între programele sau proiectele de
succes si cele nereusite, bazându-se pe date concrete si depãsind abordarea intuitivã.
Pentru a lua deciziile corecte si performante, pentru a monitoriza punerea lor în practicã
si pentru a le analiza rezultatele, functionarii publici trebuie sã se bazeze pe date. De
aceea ei trebuie sã colecteze si sã analizeze datele, sã realizeze cercetãri pentru a avea
rãspunsul la anumite întrebãri despre politicile publice, despre proiectele si programele pe
care le administreazã, despre populatia pe care o deservesc. Char dacã prin natura
activitãtii lor nu trebuie sã realizeze cercetãri pentru a avea acces la date, ei primesc
adesea rapoarte privind derularea sau rezultatele unui program/proiect, privind
performantele angajatilor sau atitudinea populatiei vis-a-vis de anumite servicii ale
administratiei.
Cunostintele dobândite la seminarul de cercetare vã pot fi de folos în a recunoaste
rapoartele si studiile care au la bazã cercetãri valide din punct de vedere stiintific, datele
pe care vã puteti baza pentru a lua o decizie, cercetãrile care duc la rezultate
distorsionate, si pe care nu vã puteti baza. Cine si cum a realizat cercetarea? În ce conditii
au fost adunate datele, cum au fost selectati subiectii, despre ce tip de date este vorba si
ce metode de colectare a datelor si de analizã si interpretare a lor au fost utilizate? Existã
o legãturã logicã între ipoteze, partea teoreticã, partea practicã si concluzii? Seminarul de
cercetare, prin informatiile oferite vã ajutã sã gasiti rãspunsul la toate aceste întrebãri si la
multe altele. Astfel, vi se pune la dispozitie un instrumentar cu ajutorul cãruia veti putea
simplifica, aseza pe baze stiintifice si eficientiza procesul de luare a deciziilor în
administratia publicã.
Un alt scop al seminarului de cercetare este de a constitui un exercitiu pentru
elaborarea lucrãrii de licentã – lucrare prin care absolventii trebuie sã-si demonstreze
capacitatea de a duce la bun sfârsit o cercetare proprie.
Cantitativ si calitativ
Existã de multã vreme în rândul cercetãtorilor o dezbatere în jurul unor stiluri de
cercetare, calitativ si respectiv cantitativ. Cele douã sunt foarte diferite.
Cercetãrile cantitative folosesc numere si metode de analizã statisticã. Ele tind sã
se bazeze pe mãsurarea numericã a unor aspecte specifice fenomenelor studiate cu scopul
testãrii ipotezelor cauzale. Cercetãrile cantitative se bazeazã pe paradigme de tipul celor
pozitiviste, experimentale sau empirice.
Cercetãrile calitative, desi acoperã o mare varietate de abordãri, nu se bazeazã pe
mãsurãri numerice, urmãrind descrierea comprehensivã a unui eveniment sau a unei
unitãti sociale. Cercetãrile calitative se bazeazã pe paradigme de tipul celor
fenomenologice, constructiviste, naturaliste sau post-moderniste.
Din punct de vedere al paradigmei existã urmãtoarele diferente între abordãri:1
Facultatea de ştiinte politice,
Administrative şi ale Comunicării
UBB
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
