Tipuri de eșantionare

Prin esantionare se urmareste realizarea unei cercetari reprezentative prin studierea numai a unei parti din universul cercetarii, care alcatuieste o colectie statistica de unitati.

Populatia - reprezinta totalitatea unitatilor simple sau complexe care formeaza obiectul cercetarii.

Esantionul - reprezinta o parte sau un numar de elemente ale populatiei totale.

Esantionarea - este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populatii intregi, interogand doar cativa indivizi din aceasta.

Un esantion bun:

- ofera posibilitati de determinare a numarului de subiecti necesar;

- specifica probabilitatea ca fiecare individ din populatie, sau fiecare subiect din universul cercetarii sa poata fi inclus in esantion;

- da posibilitatea estimarii erorii de esantionare;

- permite determinarea gradului de incredere pe care-o putem avea in estimarile populatiei esantionului.

Reprezentativitatea este o calitate esentiala pe care esantionul trebuie sa o aiba. Ea consta in capacitatea esantionului de a produce cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care este extras.

Factori care determina sau influenteaza marimea esantionului:

- omogenitatea populatiei, adica gradul in care indivizii sunt asemanatori cu referire la caracteristicile comunitatii studiate;

- metoda de esantionare;

- timpul, banii si personalul;

- numarul categoriilor prin care vor fi analizate datele;

Un esantion este o parte aleasa a populatiei astfel incat studiul realizat asupra ei sa genereze concluzii valabile pentru intreaga populatie.

TIPURI DE ESANTIONARE

Esantionarea simpla aleatoare - este procedura cea mai simpla in sensul ca nu presupune operatii prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selectiei. Indivizii componenti ai esantionului sunt alesi uniform si cu o probabilitate identica pentru fiecare.

Exista doua proceduri de esantionare simpla aleatoare:

1. Procedura loteriei sau a "tragerii la sorti"

Acest procedeu consta in extragerea dintr-o urna a unor bile sau jetoane identice reprezentand elementele populatiei; se extrag bile sau jetoane pana se obtine esantionul de marimea proiectata.

Acest procedeu are doua variante:

- cu reintoarcerea bilelor sau jetoanelor (sondaj repetat);

- fara reintoarcerea bilelor sau jetoanelor (sondaj nerepetat);

In practica, deoarece este greu de confectionat bile sau jetoane elementele populatiei se inregistreaza pe cate un cartonas.

Acest procedeu este indicat in cazurile in care se cerceteaza populatii mai restranse.

2. Procedeul tabelului cu numere intamplatoare

Acest tabel se alcatuieste cu ajutorul unei masini de amestecat numere (randomizatoare). Procedeul e o varianta de selectie probabilistica. Utilizarea tabelelor cu numere aleatoare consta in extragerea din cadrul populatiei a unitatilor ale caror numere de ordine stabilite printr-o numerotare prealabila, au fost citite dupa o anumita ordine din tabelul numerelor aleatoare. Tabelul numerelor aleatoare contine 10 coloane si 100 de randuri (numerotate de la 1 la 10 respectiv de la 1 la 100), deci e compus din 1000 de numere a cate 4 cifre, grupate cate doua. Citirea numerelor se face de la stanga la dreapta si de sus in jos in ordine crescatoare a numerelor de ordine ale coloanelor si ale randurilor.

Esantionarea prin stratificare este o procedura probabilistica, care are la baza urmatoarea idee. Se divide populatia dupa un criteriu A in s clase de efective N1, N2, ...Ns,