Tatuajul - Caracterul Cultural al Acestuia

Previzualizare seminar:

Extras din seminar:

1. Istoria tatuajului

‘’Tatuaj’’ derivă de la cele două mari influenţe pe care le suportă : polineziana si tahitiana. Influenţa polineziană este sugerată prin cuvântul "ta"care se traduce prin "a lovi ceva", influenţa tahitiana simţindu-şi făcută prezenţa prin cuvântul "tatau"care se traduce prin"a însemna ceva". Pura întamplare a făcut ca această descoperire să prindă contur în întreaga lume: un barbat rănit a descoperit această arta prin frecarea rănii cu o mână murdară de cenuşă si resturi rămase dintr-un incendiu izbucnit în apropierea sa. Semnul marcat a rămas chiar şi după vindecarea rănii.

Tatuarea a fost practicată in Eurasia, cel puţin, deoarece exista informaţii care atestă acest lucru în neolitic.Ötzi “omul de gheata”, datând din al patrulea-cincilea mileniu î.Hr., a fost găsit în valea Ötz în Alpi şi a avut aproximativ 57 de tatuaje cu carbon realizate din puncte şi linii simple pe zone mai mici ale coloanei vertebrale. Alte mumii care poartă tatuaje au fost descoperite şi datând de la sfârşitul celui de-al doilea mileniu î.Hr., cum ar fi mumiile de la Amunet din Egiptul Antic şi mumiile de la Pazyryk de pe Platoul Ukok. Pre-Christianii germanici, Celticii şi alte triburi centrale si nord Europene au fost de multe ori puteic tatuate. De multe ori cei tatuati si motivele acestor tatuaje erau numarul de lupte din care "eroul" a iesit invingator. Chiar si Caesar mentionează aceste tatuaje în una din scrierile sale. În timpul civilizaţiei egiptene, cea mai avansată în acea epoca, tatuajele s-au raspandit pe întreg globul. Dinastiile celor care au construit piramidele aveau relaţii cu multe alte culturi importante: grecii, perşii, arabii etc. Arta tatuajelor s-a raspandit până în Asia de sud-est prin anul 2200 înaintea erei noastre. Aceasta artă a ajuns apoi şi la restu populaţiilor. Cam în aceeaşi perioadă, japonezii au devenit interesaţi de tatuaje, însa doar pentru aspectele decorative ale acestora. Artiştii japonezi au devenit unii dintre cei mai buni în acest domeniu. Felul în care ei foloseau. Culorile, perspectiva şi imaginaţia lor a dat acestei practici un nou înţeles. În primul mileniu al erei noastre, japonezii au adoptat practicile si formele tatuajelor folosite de chinezi. În peninsula Balcanică, tracii aveau o altă întrebuinţare pentru tatuaje. Conform lui Herodot, ei o foloseau pentru a-şi demonstra statutul în societate. Deci europenii ştiau de existenţa tatuajelor, aceştia au descoperit aceasta artă abia după epoca renascentistă. A fost întalnirea cu amerindienii din America de Nord care au adus acestă modă şi în Europa. Exploratorul englez James Cook le-a adus moda tatuajelor din Polinezia şi în Europa din explorarile sale în Pacific.În această perioadă corpurile marcate cu astfel de semne aveau semnificaţia că respectivele persoane reprezentau bunuri care puteau fi folosite si vândute ca oricare alt produs.

Deşi în trecut, arta tatuajului era văzuta în toate popoarele de pe tot globul ca şi artă ce înfrumuseţa corpul sau avea semnificaţii importante, tatuajul o data cu răspandirea lui şi în Europa a început să primească o semnificatie negativă. Tatuajele au capatat contur in Franta in secolul 18, dar s-au facut speculatii in privinţa efectelor negative ale tatuajelor, fapt care a condus la interzicerea acestei practici. Tatuajele erau specifice pentru membrii unor organizaţii, care considera tatuatul ca un simbol al dedicarii totale faţă de organizaţie, tatuaje ce reprezentau convingerile religioase, numărul de ani petrecuţi în închisoare, locurile pe care unde au umblat membrii acelei organizatii. Circurile au profitat ani de-a rândul de pe urma tatuajelor, atragand publicul prin reprezentarea unor însemne tatuate pe corpurile artiştilor. Arta tatuatului este o practică străveche, dar se păstrează şi-n ziua de azi prin intermediul saloanelor de tatuat care realizează însemne de diverse tipuri.

Tatuajele cu simbolurile lor variate se întalnesc de la delicvenţi la înalta societate. Din perspectiva sociologică şi psihologică (care amândouă au o puternică consistenţă imaginară şi mentală), simbolurile tatuate subliniază şi unele particularităţi ale personalităţii individuale. Din perspectiva istoriei cotidianului urban modern, impactul modernizării accentuate şi rapide în care indivizii sunt asaltaţi de probleme, multe dintre simbolurile tatuate au fost fie forme de protest faţă de o lume greu de suportat, fie modalităţi de refulare etc. Rămân de discutat alte faţete ale problemei: tatuajul este o arta de ordin urban sau nu; este un produs al subculturii sau o prelungire a rafinamentului persuasiv, de atracţie sexuală etc. Prima şi ultima încercare de a trata o astfel de problema nu a avut-o un istoric, ci un doctor legist, Nicolae Minovici, in 1898. Lucrarea Tatuajele in Romania a fost teza sa de licenţă şi este înca de referinţa pentru medicina romaneasca si ar trebui sa fie la fel si pentru istoriografie. Societatea bucuresteana moderna a cunoscut întreaga varietate a structurii sociale pe care cotidianul modern l-a construit; o clasa mijlocie de liber profesionisti, tărani cu un venit consistent, arendaşi si cămătari, o societate "înaltă" cu frontiere flexibile în ciuda resentimentelor faţă de nou-îmbogăţiţi; o societate marginală foarte variată etnic, confesional, profesional şi care era pe cale de a se urbaniza. Unul dintre elementele comune - ce poate fi definit ca o particularitate a personalităţii intime, element ce nu era descoperit în spaţiul public decat arareori- a fost tatuajul, cu întreaga sa simbolistică, deosebit de variată la rândul ei.

2. Tatuajul ca fenomen social

Exemplificările privind fenomenul tatuajului în societatea bucureşteană a finalului de veac XIX, prezentate în lucrarea amintită a doctorului Nicolae Minovici- în privinţa delincvenţilor, au fost luate de pe corpul indivizilor care "au trecut prin serviciul nostru Anthropometric". Autorul împarte tatuajele mai puţin după simbolistica lor, ci mai degrabă după tipul de grup social reprezentat de aceste simboluri. Cel mai numeros contingent se pare ca îl dădeau criminalii (între care şi hoţii, aventurierii de tot felul). Tatuajele la delincventi dadeau noţiuni preţioase "asupra naturii ideilor morale a tatuaţilor, imagini care le sunt scumpe, suvenirurile lor intime si chiar proiectele lor de razbunare formate într-un mod cinic".

La criminali - este cazul Franţei, cu care doctorul Nicolae Minovici făce o comparaţie - au fost găsite înscripţiuni precum "Martir al libertatii", "Moarte jandarmilor", "Moarte ofiterilor francezi", "Jur a mă răzbuna", precum si variate însemne, între care un cap de jandarm ameninţat de un pumn închis.

3. Doctorul Nicolae Minovici şi cercetările în domeniu

Potrivit cercetărilor doctorului N. Minovici la finalul secolului trecut, pe un total de 116 persoane tatuate s-au constatat o serie de rezultate relevante pentru studiul istoric, demografic, sociologic, psihologic, antropologic si etnologic. În Bucureşti, după naţionalitate au fost înregistraţi 52 de români (plus două femei), 15 greci, 14 unguri, noua germani, şaşe macedoneni (plus un copil), şaşe bulgari (plus o femeie), şaşe ţigani (plus o femeie), doi boemi si un francez care erau tatuaţi cu diverse simboluri. Majoritatea erau delincvenţi (85), iar 17 indivizi erau liberi. După profesie, acestia erau muncitori (30, toti barbati), servitori (17, intre care doua femei), vizitii si plugari (câte 10 persoane de fiecare bransa), şapte militari, şaşe precupeţi, câte cinci mecanici şi cizmari, patru măcelari, trei croitori, doi zidari, un desenator si 11 fără profesie (între care două femei şi un copil). Majoritatea avea vârsta cuprinsă între 30 şi 60 de ani (85 de persoane), iar sub 30 de ani erau 22 de persoane; au fost însa şi patru indivizi trecuţi de 60 de ani.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Tatuajul - Caracterul Cultural al Acestuia.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
7 pagini
Imagini extrase:
7 imagini
Nr cuvinte:
4 402 cuvinte
Nr caractere:
23 482 caractere
Marime:
18.48KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Seminar
Domeniu:
Sociologie
Predat:
la facultate
Materie:
Sociologie
Profesorului:
Ionela Costea
Sus!