Influența Consumului de Alcool în Comportamentul Social al Tinerilor

I. Introducere

Trăim într-o societate care se schimbă din ce în ce mai repede. Nu mai avem timp să ne cunoaştem pe noi înşine pentru că trebuie să îndeplinim obligaţii care de multe ori ne depăşesc capacităţile

Acest lucru este cel mai evident la adolescenţi şi la tineri, care în plin proces de maturizare, trebuie să-şi formeze personalitatea, într-o lume fără repere şi fără modele, dar, cu cerinţe din ce în ce mai complexe.

Pe cale de consecinţă, refugiul este grupul de prieteni, unde autoritatea părinţilor şi cea a profesorilor nu se manifestă, iar, în anumite cazuri, printre alte „activităţi” consumă alcool.

Consecinţele sunt evidente şi extrem de mediatizate: accidente sau chiar decese în urma conducerii sub influenţa băuturilor alcoolice, agresiuni fizice în incinta şcolii sau în afara ei ori scăderea performanţelor şcolare.

Motivele pentru care tinerii consumă alcool sunt diverse, de la curiozitatea specifică vârstei, dorinţa de a face parte dintr-un grup valorizat social, presiunea grupului de prieteni, modele din familie sau pur şi simplu plăcerea de a consuma această substanţă.

Este dificil de a găsi remediul situaţiei.Cele mai eficiente strategii includ mesaje care sensibilizează individul, grupul sau grupurile din care acesta face parte ori familia, aceste strategii, includ şi campanii mass-media.

Publicitatea prin televiziune joacă un rol foarte important deoarece, televizorul este principalul mijloc de informare şi totodată şi cel mai eficient.

Cercetarea de faţă îşi propune să studieze motivele pentru care tinerii consumă alcool. Orice cercetare are limitele ei şi aceasta nu face excepţie.

Dintre limite amintim: nu se poate afirma că structura motivaţională a personalităţii, stima de sine, anxietatea sunt singurele variabile care detemină consumul de alcool sau de droguri. Pe lângă acestea pot să intervină factori externi cum ar fi mass-media prin intermediul publicităţii sau a clipurilor muzicale cu mesaje pro-consum.Nu este de neglijat nici rolul factorilor inhibitori ai comportamentului de consum.

Concluzionăm că este necesară o atentă monitorizare a consumului de alcool , pentru că acest fenomen ia din ce în ce mai multă amploare în România.

Având în vedere consumul excesiv de alcool şi implicaţiile sociale pe care le exercită acesta în rândul indivizilor, şi mai ales în rândul tinerilor, consider că trebuie expusă şi mai apoi trebuie găsite soluţii pentru diminuarea acestei probleme a societăţii.

Precizăm că factorii de risc pentru consumul de alcool la tineri sunt:

a) factorii individuali.

Trebuie consemnate aici suferinţele somatice sau psihice cum ar fi tulburările somnului sau ale alimentaţiei sau depresia, tulburări de comportament precum fuga sau furturile.

b) factorii familiali.

Se regăsesc aici separarea familială, obiceiurile de consum ale părinţilor, tensiunea existentă între părinţi şi copii sau decesul unuia dintre părinţi.

c) factorii de mediu.

În afara emigrării, trebuie amintite şomajul şi mizeria socială sau economică.Totuşi, toate fenomenele care conduc la excluderea şi marginalizarea tânărului au un efect favorizant şi incitant asupra consumului adictiv de produse.Cea mai importantă, de departe este excluderea şi ruptura de şcoală.

Aceşti factori pot acţiona individual sau cumulat, prezenţa mai multor factori de risc constituie un risc suplimentar.

Alcoolul este considerat un drog de tranziţie. S-a constatat că mulţi tineri încep prin a consuma alcool şi continuă prin consumarea drogurilor ilegale.

Dependenţa de alcool este întâlnită la un număr din ce în ce mai mare de adolescenţi.Este vârsta la care vor să experimenteze, să-şi satisfacă curiozitatea, să dobândească admiraţia celor din anturajul lor.

La aceste cauze se adaugă conflictele cu părinţii şi exemplul idolilor; de asemenea publicitatea producătorilor de alcool, ce exploatează dorinţa de independenţă şi rebeliune a tinerilor prin asocierea alcoolului cu libertatea.

Presiunea grupului din care tânărul face parte nu este de neglijat.

Consumul de alcool poate fi şi un comportament format pe baza învăţării sociale.

Învăţarea socială a consumului de alcool presupune următoarele dimensiuni :

- învăţarea acestui comportament se realizează prin observarea comportamentelor unor persoane importante pentru copil sau adolescent, cum ar fi membrii familiei, prieteni, celebrităţi;

- învăţarea socială presupune şi formarea unor atitudini pozitive faţă de efectele alcoolului; adolescenţii învaţă că a consuma alcool face parte dintr-un proces natural în urma căruia devii mai „sociabil” şi mai „matur”; adolescenţii continuă să consume alcool mai ales datorită influenţei grupului. În această etapă se consolidează comportamentul lor de consum de alcool.

Ca şi consecinţe ale acestora, adolescenţii tind să considere că relaţiile sociale sunt facilitate şi favorizate de acest comportament prin faptul că alcoolul îi determină să devină mai volubili şi mai lipsiţi de inhibiţii.

Ipoteza de la care s-a pornit în cercetarea de faţă este: „Cu cât consumul de alcool este mai mare, cu atât efectele sociale negative sunt mai evidente”.