Despre Libertate

În acest eseu analizez argumentele pe care J. St. Mill le aduce în favoarea ideii

de libertate civica în lucrarea “Despre libertate”. În prima parte voi arata care sunt

particularitatile dificile ale libertatii civice individuale, i care sunt caracteristicile care

conduc la incompatibilitatea cu utilitarismul. În a doua parte voi contura

inconsistentele cu care se confrunta utilitarismul însui. În final voi argumenta ca ori

libertatea civica individuala este incompatibila cu utilitarismul, ori utilitarismul i

libertatea nu este sunt ceea ce pretinde Mill ca sunt.

Libertatea civict

În capitolul introductiv al lucrarii “Despre libertate”, Mill precizeaza ca

“Tema acestui eseu nu este aa-numita Libertate a vointei [...] ci este

Libertatea Civila sau Sociala: natura i limitele puterii ce poate fi exercitata în

mod legitim de catre societate asupra individului.”1

Libertatea civila este un instrument prin care cetatenii unui stat sunt protejati

atât fata de ingerintele statului în viata lor privata, cât i fata de ingerintele altor

cetateni. Faptul ca se instituie o astfel de protectie a cetateanului Mill o justifica prin

apelul la “necesitate”: este necesar ca cei mai slabi sa fie aparati de cei mai tari2, i ca

opiniile minoritare sa fie protejate de opiniile majoritatii3. În mod evident, aceasta

explicatie este cu totul insuficienta, întrucât lasa senzatia unei simple dogme. Mill

cauta sa arate ca libertatea civica4 este necesara cel putin dintr-un motiv: anume acela

al stabilirii adevarului.

“Chiar daca întreaga omenire, cu o singura exceptie, ar fi de aceeai

parere, i doar o singura persoana ar fi de parere contrara, omenirea n-ar fi mai

îndreptatita sa reduca la tacere acea unica persoana decât ar fi îndreptatita

aceasta din urma sa reduca la tacere întreaga omenire.”5

Justificarea acestei pozitii este una de factura failibilist-sceptica. Failibilista,

întrucât adevarul nu se descopera dintr-o data, ci prin confruntari continue cu teorii

care îl contrazic; sceptica, întrucât adevarul o data descoperit nu e sigur ca va ramâne

pentru totdeauna neschimbat.6 Argumentul sau este urmatorul: un individ X (sau un

1 John Stuart Mill, “Despre libertate”, editura Humanitas, Bucureati 1994, traducere de Adrian-

Paul Iliescu, p. 7

2 “Pentru a preîntâmpina transformarea membrilor mai slabi ai comunittii într-o pradt a

nenumtrai ulii, este necesar st existe o pastre care [...] st fie împuternicitt st le aduct la

ascultare.” Idem, p. 8

3 p. 11

4 Întrucât nu vtd o diferent esenialt pentru discuia de fat între ‘libertate civilt’ ai ‘libertate

civict’, ai întrucât termenul de ‘libertate civict’ este mai des utilizat în discursurile politice

contemporane, am st folosesc acest termen în locul celui utilizat de Mill.

5 idem, p. 25

6 Cu dout excepii: adevtrurile matematice ai cele fizice au un statut special, ele nemaiavând

nevoie de o cercetare critict. (vezi idem, p. 61)

2

grup de indivizi T) au o anumita opinie S asupra unui lucru, pe care o considera

adevarata. Daca nu exista nici un X’ (individ) sau T’ (grup de indivizi) care sa

conteste opinia S, atunci S nu are decât statutul de credinta. Daca în confruntarea de

idei dintre cele doua tabere S se dovedete ca fiind întemeiata, înseamna ca se poate

spune ca S este mai aproape de adevar decât daca nu ar fi trecut printr-o astfel de

încercare. Daca S însa se dovedete ca nu este întemeiata, acesta este un lucru bun,

pentru ca se renunta astfel la o opinie falsa i se face, din nou, un pas spre aflarea

adevarului.

“Obiceiul statornic de a corecta i completa propriile opinii prin

confruntarea lor cu opiniile altora [...] este singurul fundament stabil al

încrederii noastre îndreptatite în ele. [...] Putem fi siguri ca ne-am apropiat de

adevar în masura în care era posibil s-o facem deocamdata. Acesta este gradul

de certitudine pe care-l poate atinge o fiinta care nu este infailibila i aceasta

este singura cale de a-l atinge.”7