Adolescentul de Azi între Tradiție și Modernitate

Obiectiv

Lucrarea de faţă urmăreşte cercetarea adolescentului din Maramureş pe baza unui studiu asupra influenţei tradiţiei în viaţa tânărului de azi, constând într-o sinteză a datelor statistice obţinute pe baza unor chestionare de teren efectuate pe un eşantion de 100 de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 22 de ani.

Noile condiţii în care adolescenţii trebuie să se achite de sarcina lor centrală (formarea identitaţii) fac relevantă abordarea acesteia prin prisma modernitaţii şi mai ales a postmodernităţii.

Societaţile tradiţionale sunt privite ca fiind închise, fără salturi mari intergenerationale, organizate şi structurate (fiecare membru având rolul său relativ precis si stabil). Modernitatea avansată actuală este numita postmodernitate şi se referă la societatea postindustrialş occidentală aflată în stadiul cel mai înalt de dezvoltare a modernităţii. Caracteristicile ei esențiale sunt considerate a fi: afirmarea lipsei de certitudine a cunoaşterii (relativism sau deconstructivism cognitiv); mobilitatea demografică şi informaţională superextinsă în timp şi spaţiu (globalizarea); permanentizarea schimbării; o nouă ordine socială; radicalizarea autoreflexivă a modernităţii (metareflecție).

Adolescentul de azi

Cuvântul „adolescenţă” este de origine latină, provenind de la verbul adolesco-ere (a creşte, a căpăta putere). Din punct de vedere etimologic sensul cuvântului „adolescenţă” este sinonim cu „procesul de dezvoltare”, cu trecerea de la o stare mai simplă la alta, mai complexă, totuşi în psihicul lui nu se bucură de o accepţiune unitară la toţi cercetătorii.

Perioada adolescenţei (14/15 – 18/25) mai este denumiă şi perioada a şcolarului mare. În perioada adolescenţei se produce o dezvoltare intensă, în planul psihici şi se stabilizează stucturile de personalitate.

Pe panul dezvoltării biologice, adolescentul tinde spre echilibru şi spre adoptarea unei conformaţii apropiată adultului, în schimb în plan psihologic, transformările sunt extrem de rapide, spectaculoase şi de maximă complexitate cu salturi la nivelul unor funcţii, cu evoluţii mai lente la nivelul acestora.

Florin Emil Verza precizează în cartea „Psihlogia vârstelor” o descrierea pentru adolescent. Acesta precizează: „Mai cu seamă, pentru prima parte a perioadei, adolescentul, în plan comportamental, oscilează între copilărie şi maturitate, visează şi este preocupat de viitor, trăieşte intens sentimental, dar este labil în relaţiile de sex opus, este dornic de a învăţa, dar efortul depus nu este prea constant, este nemulţumiţi de alţii, dar faţă de sine adoptă un uşor narcisism. Treptat, dezvoltarea psihică, a intelectului în laturizează în deosebi sub raport social şi cultural, îl face să devină avid de cunoaştere şi de participare cu responsabilitate, în deplină cunoştiinţă de cauză, la calităţi cu caracter social, se antrenează în elaborarea de lucrări orginale în literatură, artă, ştiinţă, tehnică” .

Preocupările tinerilor, în societatea de astăzi, sunt foarte diferite. Modalităţiile de petrecere a timpului liber, diversitatea mijloacelor de informare, alegerea prietenilor, constituie, pentru tineri, prilejuri de descoperire a unor modele şi valori diferite, uneori contradictorii cu învăţătura creştină.

Adolescenţa este cu siguranţă o etapă a schimbărilor, iar parcurgerea multitudinii de lucrări care abordează această problematică ne arată că nici o altă vârstă nu a fost caracterizată prin atâtea atribute, epitete şi metafore. ”Fără îndoială, putem aprecia că acestă vârsta constiutuie o etapă incendiară, la capătul căreia apare o nouă calitate, personalitatea umană.” .

Schimbări majore ale adolescentului maramureşean apar mai mult pe plan social: adolescenţii petrec tot mai mult timp cu alte persoane de aceaşi vârstă şi petrec mult mai puţin timp cu părinţii şi familia decât atunci când erau copii. Totodată, adolescenţă este perioada în care se iau decizii importante pentru dezvoltarea propriei persoane şi se fac planuri cu privire la viitor. De exemplu, în perspectiva alegerii unui traiect profesional, adolescenţii trebuie să decidă ce tip de liceu doresc să urmeze, ce examene să dea, dacă să urmeze sau nu studii universitare etc.

În societăţile primitive din zona Maramureş, această trecere este marcată de ritualuri şi ceremonii. Aceste ceremonii nu sunt întotdeauna plăcute, dar în cele mai multe dintre cazuri au ca rezultat convingerea individului că este de aici înainte un adult, care are toate responsabilităţile şi privilegiile aşteptate de la această perioadă de vârstă.

Un exemplu ar fi căsătoriile. În mediul rural vârsta căsătoriilor între tineri este între 16 şi 20 de ani, iar în zonele urbane depăşeşte vărsta de 20-21 de ani sau chiar mai mult.

Spre deosebire de societăţile primitive, în societăţiile contemporane, cu foarte rare excepţii, nu există un cadru în care copilului i se spune că de astăzi a devenit adult, a devenit femeie sau bărbat, el trebuie să descopere singur acest important moment al vieţii lui. În societăţile contemporane rolul adolescentului în societate este privit cu scepticism, deoarece părinţi nu vor să accepte că, odată cu trecerea anilor, copii lor devin adolescenţi. Această descoperire este cu atât mai dificilă cu cât nu există nici o demarcaţie clară pentru trecerea de la o etapă la alta de viaţă. În societatea contemporană, trecerea de la copilărie la maturitate este prin definiţie mult mai lungă. Aceasta şi pentru că adolescenţii se confruntă cu o dezvoltare accentuată pe numeroase planuri.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE