Abuzul Asupra Copilului

ABUZUL ASUPRA COPILULUI: CONCEPT

La modul general, abuzul poate fi definit ca fiind acel comportament inadecvat care cauzează în mod intenţionat vătămare fizică, psihică, financiară sau de alt tip unui individ sau grup (trebuie ţinut cont de modelul cultural, factorii sociali, situaţia copiilor în fiecare ţară, prosperitatea, distribuţia veniturilor).

- Particularizând, prin abuzarea unui copil, se înţelege “orice act săvârşit de un adult, care dăunează dezvoltării acestuia, care este distructiv fizic sau emoţional pentru el” (Holt România, 2002, p.358).

Abuzul constă în “profitarea de pe urma diferenţei de putere dintre un adult şi un copil prin desconsiderarea personalităţii celui de-al doilea” (Roth, 1999, p.45).

- Fiind asociată cu actele violente şi agresive exercitate asupra unei persoane, noţiunea de abuz desemnează, în limba română, folosirea excesivă, fară măsură, a unor prerogative, în asa fel, încât actul respectiv devine o faptă ilegală (Rădulescu, 2003, pg.19).

- În limba engleză, noţiunea de abuz are mai multe semnificaţii, printre care aceea de maltratare, molestare, agresiune sau violenţă. Din acest punct de vedere, abuzul nu se referă numai la o sancţiune fizică, ci la orice act care are ca scop o agresiune îndreptată asupra victimei (Rădulescu, 1994, p.167).

Abuz asupra copilului este “orice actiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care este periclitată viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului”(art. 89, alin. 1, Legea nr. 272/2004).

- Abuzul este varianta activă a maltratării copilului, prin comitere de acte, neglijarea reprezintă varianta pasivă a maltratării prin omitere de acte de îngrijire a copilului. Amândouă pot fi: emoţionale, fizice şi sexuale (Lynch apud Muntean, 2001, p.57).

TEORII PRIVIND ABUZUL ŞI NEGLIJAREA

a) Concepţia medicală

b) Teoria transmiterii multigeneraţionale a abuzului

c) Perspectiva feministă

d) Teoria ataşamentului

e) Concepţii de natură sociologică

a) Concepţia medicală

- Cel mai cunoscut reprezentant al acestei teorii este H. Kempe, care prin cercetările şi publicaţiile sale de la începutul anilor '60 asupra sugarilor cu membre rupte neaccidental, adesea în mod repetat, a iniţiat sindromul copilului bătut.

- În interpretările din cadrul modelului medical, din punct de vedere etiologic, factorul primar este considerat a fi defectul de personalitate al adultului, care în prezenţa unui stres supraadăugat, determină manifestări agresive, fizice şi verbale faţă de copil.

b) Teoria transmiterii multigeneraţionale a abuzului

- Susţinătorii acestei concepţii scot în evidenţă transmiterea familială a anumitor modele culturale de creştere a copiilor, modele în care autoritatea parentală, agresivitatea verbală sau fizică, ignorarea sentimentelor copiilor (sau opusul acestora) sunt caracteristice.

c) Perspectiva feministă

- Ia atitudine foarte vehementă împotriva libertinismului în privinţa sexualităţii.

- Respinge orice formă a relaţiilor sexuale dintre un adult şi un copil, chiar şi în cazul în care se invocă consimţământul copilului în astfel de relaţii.

- Subliniază efectul traumatic prelungit asupra victimei incestului şi pedofiliei spre deosebire de libertinism care neagă efectele de lungă durată ale unei relaţii sexuale cu un copil.

- Se opune modelului care explică incestul prin disfuncţiile vieţii familiale.

- Refuză înţelegerea abuzului sexual ca fiind o activitate instinctivă, incontrolabilă conştient (incest). Reminiscenţe ale complexului Oedip, frica de castrare, furia inconştientă faţă de propria mamă, traumele copilăriei nu justifică manifestările de comportament sexual abuziv.

d) Teoria ataşamentului

- Pornind de la teoria psihanalitică privind importanţa traumelor în copilărie pentru viaţa adultă şi de la datele privind comportamentul puilor de animale după naştere, John Bowlby a descris nevoia imperioasă pentru sugar şi copilul mic a existenţei unei persoane stabile care să-i ofere dragoste şi îngrijire.

- Din cercetările pe animale a rezultat că prin comportamentul său, puiul are un rol de iniţiator în vederea formării legăturii de ataşament, el fiind cel care caută o relaţie care să-l protejeze.

- Nou-născuţii umani prezintă o serie de comportamente prin care îşi demonstrează competenţele în construirea de relaţii cu mamele lor:

- Preferă să privească faţa propriilor mame decât faţa oricărei alte persoane (Carpenter, 1974);

- Recunosc vocea mamei lor din alte voci;

- Disting gustul laptelui propriei mame de laptele altei femei.

David Howe consideră că „părinţii şi copilul sunt programaţi biologic să devină ataşaţi unul de celălalt”, ajutându-l pe acesta din urmă:

a) să atingă întregul său potenţial;

b) să gândească logic;

c) să-şi dezvolte o conştiinţă;

d) să dezvolte interesul de cooperare cu ceilalţi oameni;

e) să devină încrezător în sine;

f) să facă faţă stresului şi frustrării;

g) să biruie teama şi neliniştea;

- Au fost identificate, 3 scheme (tipuri) de ataşament, ca şi condiţiile familiale care le favorizează (Mary Ainsworth, 1971):

- - ataşament sigur;

- - ataşament angoasat ambivalent;

- - ataşament angoasat evitant.

e) Concepţii de natură sociologică

- Explicaţiile de acest tip pun în evidenţă importanţa factorilor sociali pentru producerea relelor tratamente.

- Factorul social cel mai des întâlnit în literatura de specialitate este sărăcia. Robinson şi Truth (1998) arată că familiile sărace reprezintă un risc crescut de abuz împotriva copiilor datorită numeroaselor stresuri asociate cu sărăcia: nivel scăzut de şcolarizare al părinţilor, şomajul, venit insuficient, dificultăţi de comunicare între soţi etc.

Abuzul emoţional

- Garbarino şi colaboratorii săi definesc abuzul psihologic comis împotriva unui copil ca fiind „atacul concertat al unui adult asupra dezvoltării conştiinţei de sine şi a competenţei sociale a copilului” (1986).

FORME ALE ABUZULUI EMOŢIONAL

- Mich Whitman (1998), a identificat următoarele forme de abuz emoţional:

a) respingerea

b) izolarea

c) terorizarea

d) ignorarea

e) coruperea

a) respingerea