Patologia vieții de familie contemporane din punct de vedere al calității morale

Introducere

Familia a fost instituită de Dumnezeu. Cu timpul, aceasta a cunoscut o evoluție continuă. La început, prima familie a fost cea formată din Adam și Eva. Aceștia erau egali între ei. După aceea, rolul femeii a scăzut în societate. Ea era inferioară bărbatului. Mai nou, în zilele noastre, aceasta și-a redobândit din drepturile pe care le avea la început aceasta.

Probleme ale vieții de familii și virtuți care ar trebui să fie cultivate

Fără a-și diminua importanța ca instituție socială, familia nu mai reprezintă o instituție conservatoare, ci una tot mai adaptată transformărilor de la nivelul societății, democratică și deschisă. Familia este tot mai integrată în dinamica societății, tot mai mult condiționată de schimbările economice și sociale, influențând, la rândul ei, evoluția de ansamblu.

Problemele morale din cadrul familei sunt numeroase. Familia reprezintă căsătoria dintre un bărbat și o femeie. În ziua de azi, suntem forați să-i accepte și pe cei care își formează familii dintre doi barbați sau două femei. Mai nou, există acele cupluri care fac schimb de parteneri. Dacă asemenea păcate nu sunt sancționate de către lege, sunt unele care statul le condamnă. Violența în familie e în creștere. Însă, măsuri nu se prea iau. Dovadă constă numărul mare de acte de violență. Educația copiilor reprezintă o altă îndatorire a părinților. Însă, vedem cum se comportă unii dintre copii, în zilele noastre.

Schimbările din ultimele decenii din societatea occidentală au născut ideea că ne aflăm în fața unei noi civilizații, diferită de cea industrială și denumită postindustrială, postmodernă, a doua modernitate sau modernitate reflexivă, modernitate târzie, înaltă, radicalizată , modernitate lichidă . Instituțiile care se dezvoltaseră încă din modernitate au continuat să preia tot mai mult din funcțiile care odinioară erau asigurate de familia tradițională: educativă, economică, culturală, chiar și cea de solidaritate.

În zilele noastre, o mare problemă a familiei e reprezentată de bani. Fie aceștia sunt cheltuiți pe păcate (tutun, alcool, jocuri de noroc, pariuri sportive), fie se depune un efort atât de mare pentru ei încât părinții ajung să-și neglijeze proprii lor copii. E normal să muncim pentru a trăi. Dar a te lăcomi pentru avere e un păcat. Și apoi, a cheltui bani pentru patimile, ignorând nevoile copiilor, constituie o faptă foarte rea. De aceea, cel mai bine e să păstrăm calea de mijloc. E drept că oamenii se orientează după ceilalți. Ne interesează ce zice lumea. Dar nu ne gândim la ceea ce ar conta cu adevărat pentru noi, adică mântuirea noastră.

Individualizarea, independența economică și autonomia personală au determinat indivizii și în special femeia să fie tot mai puțin dispuși să se sacrifice pentru unitatea familiei. Femeile au continuat să se afirme și să își dovedească competențele pe piața muncii, să militeze pentru egalitatea între sexe și să infirme „mitul superiorității capitalului intelectual al bărbaților”. Angajarea femeilor pe piața muncii a contribuit la o reevaluare a rolurilor de gen, dar și la o colaborare economică din perspective egale între bărbați și femei.

Infidelitatea reprezintă o mare problemă în familia modernă. O data cu vârstă, bărbații devin nezinteresați de soțiile lor. De aceea, caută partenere mult mai tinere. Totuși, soția va observa asemenea semne care să-i sugereze relația extraconjugală a soțului. Însă, se întâmplă, uneori și invers. Soția atrasă de un bărbat mai bogat, să aibă o relație cu acesta. Evident că vor suferi cei mai mult copii. Indiferent de vârstă, părinții trebuie să reprezinte un model pentru copii. Degeaba, îi zici unui copil că nu e bine să faci ceva, dacă tu faci acel lucru. Să avem grijă. Ușor atrage atenția preoților la comportament. Dar pe al nostru nu-l vedem. Să ne ferim a ne certa în fața copiilor. Evident că n-ar trebui să ne certăm deloc. Dar atunci când o facem în fața copiilor, aceștia vor suferi. Să ne îngrijim mai mult de sufletul lor. Dar mulți părinții sunt atenți la partea materială. În schimb, comportamentul e trecut ușor cu vederea.

Sub aspectul calității relațiilor din familie a apărut o mutație considerată fundamentală: relația pură , o relație care există prin ea însăși, fără constrângeri exterioare. Tipul relației pure nu se rezumă doar la relațiile de dragoste, ci este valabil și pentru celelalte: părinți - copii, rude, prieteni. Apar strategiile alternative de creștere a copilului, în care calitatea relației este pe primul plan, și care se fundează pe sensibilitate și înțelegere reciprocă, intimitatea înlocuind autoritatea părintească. Părinții sunt mai degrabă „prietenii” copilului, ocrotitorii, confidenții și sfătuitorii lui. Prietenii devin la fel de importanți ca rudele, un fel de „familie pe care ți-o creezi”, o „familie la alegere”. Pe lângă suportul afectiv și emoțional, ei asigură legături cruciale cu lumea economică și socială exterioară.

LITERATURĂ DE SPECIALITATE

1. Bauman, Z., Globalizarea și efectele ei sociale, Filipeștii de Târg, Antet, 2005.

2. Giddens, A., Transformarea intimității. Sexualitatea, dragostea și erotismul în societățile moderne, București, Antet, 2000.

3. Hardyment, C., Viitorul familiei, București, Editura Științifică, 2000.

STUDII

4. Popescu, Raluca, Profilul familiei românești contemporane, în „Calitatea vieții”, XXI, nr. 1- 2, 2010, pp. 5-28.

5. Vlăsceanu, L., Familia și relațiile de gen, în „Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexive”, București, Editura Polirom, 2007.