Scara de anxietate a lui Cattel

1. R. B. Cattel şi testul său de personalitate:

Unul dintre marii specialişti care s-a preocupat de problematica personalităţii umane a fost şi psihologul american R. B. Cattel. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1950, trăgându-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoţia şi cu o linie îndepărtată de rudenie cu Mc. Ken Cattel unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, care, între altele, a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattel a obţinut la Universitatea din Londra diploma în fizică şi chimie. Sperman şi Bot I-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităţilor umane.

În anul 1937 se stabileşte în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1954 funcţionează ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate.

Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de anxietate “C”.

2. Definirea generală a conceptelor utilizate:

Nevrotismul – se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizică şi psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate.

Anxietatea – se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsa de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice.

S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici de a avea o notă crescută la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o anumită situaţie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza.

Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, est o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine.

3. Definirea scărilor testului:

a) Eul social ideal (Q3) – arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine acceptat conştient şi a standardelor sociale aprobate. Absenţa unei asemenea integrări a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate.

b) Forţa Eului – emotivitatea (C) – este capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile într-un mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită regresiune şi poate împiedica o creştere normală a forţei Eului.

c) Insecuritatea – tendinţa paranoică (L) – reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la creşterea anxietăţii.

d) Insecuritatea în direcţia culpabilităţii (O) – culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate combinată cu autoacuzare cauzată de presiunile SuperEului care generează sentimentul de anxietate şi depresie.

e) Tensiunea ergică (Q4) – în acest caz anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită pulsiunile trezite şi nevoile nesatisfăcute de orice fel. Excitarea apetitului sexual, nevoia de consideraţie, teama de o situaţie sunt pulsiuni legate de această componentă. Nivelul acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate, tensiune, iritabilitate şi nervozitate.

Anexa II

Nr. Întrebării Stânga grilei Centrul grilei Dreapta grilei

1. 2 1 0

2. 0 1 2

3. 0 1 2

4. 2 1 0

5. 2 1 0

6. 0 1 2

7. 2 1 0

8. 2 1 0

9. 0 1 2

10. 0 1 2

11. 0 1 2

12. 2 1 0

13. 2 1 0

14. 0 1 2

15. 2 1 0

16. 2 1 0

17. 0 1 2

18. 2 1 0

19. 0 1 2

20. 2 1 0

21. 2 1 0

22. 0 1 2

23. 0 1 2

24. 2 1 0

25. 2 1 0

26. 0 1 2

27. 2 1 0

28. 2 1 0

29. 0 1 2

30. 0 1 2

31. 0 1 2

32. 2 1 0

33. 2 1 0

34. 0 1 2

35. 2 1 0

36. 2 1 0

37. 0 1 2

38. 2 1 0

39. 0 1 2

40. 2 1 0

4. Aplicarea şi corectarea testului:

Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi anunţat subiecţilor ca fiind o foaie de autoanaliză.

Consemn

“În aceste foi veţi găsi 40 (patruzeci) de întrebări cu privire la greutăţile de sine pe care cea mai mare parte dintre oameni le poate întâmpina uneori în viaţă.

Pentru a putea înţelege propriile dumneavoastră reacţii este absolut necesar să daţi un răspuns absolut sincer la fiecare punct, marcând fie Da-ul fie Nu-ul fie răspunsul intermediar, astfel încât să puteţi arăta problemele pe care le puteţi avea.

Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă putea da seama exact de ceea ce trebuie să faceţi. După cum puteţi observa, fiecare punct este prezentat în realitate sub forma unei fraze. Veţi arăta felul în care aceasta se aplică la dumneavoastră, punând o cruce, într-una din cele 3 (trei) căsuţe care se găsesc la dreapta.

Începeţi deci să rezolvaţi primul exemplu (se vor da explicaţiile necesare celor cu neclarităţi astfel încât sarcina să fie bine înţeleasă).

Observaţi că există o căsuţă la mijloc pentru cazul în care nu aţi putut să răspundeţi în mod categoric prin Da sau Nu. Se recomandă să se utilizeze această căsuţă cât mai puţin posibil.

acest document contine chestionarul in sine dar ofera si indicatii in ceea ce priveste aplicarea lui. UAIC seminar psihodiagnistic 2