Șampania

I. Caracterizarea merceologica a sampaniei

1. Prezentarea produsului

Sampania face parte din grupa produselor alimentare gustative, incadrandu-se in categoria vinurilor spumante. Acesta este un produs “special” din punctual de vedere al frecventei cu care se consuma, in sensul ca acesta nu este un produs care se consuma cu regularitate, zilnic, ci la aniversari, sarbatorirea unui eveniment important cum este cumpana dintre ani , la peterceri, cocktail-uri, mese festive, etc.

Istoria sampaniei dateaza de acum 300 de ani. Dom Perignon, un calugar benedictin care se ocupa de cramele dintr-o manastire situata in regiunea istorica Champagne din Franta, a perfectionat tehnica realizarii acestei bauturi. De unde si afirmatia potrivit careia sampania Dom Perignon ar fi echivalentul caviarului intre bauturi.

2. Importanta sampaniei in alimenatie

Sampania , considerata si “bautura dragostei”, este o bautura a carei principala calitate este versatilitatea. O sampanie cu adevarat buna "merge" in combinatie cu aproape orice fel de mancare, dar atunci cand este servita ca aperitiv, vinul spumos ar trebui sa fie sec, in functie, bineinteles, de tipul de aperitive servite si de primul fel de mancare. In a aprilie 2007, “Jurnalul agriculturii si chimiei mancarii”, a publicat rezultatele unor studii realizate de catre Universitatea din Cagliari (Italia) conform carora consumul moderat de sampanie ajuta organismul uman sa fac fata mai bine unor boli precum: dementa, accidentele vasculare precum si in cazul bolii Parkinson. Cercetarea a scos la iveala faptul ca prezenta intr-o cantitate ridicata a antioxidantului polifenol, (din compozitia sampaniei) poate ajuta la prevenirea deteriorarii neuronilor.

3. Materii prime folosite la fabricarea sampaniei

Sampania se obtine din vinuri naturale prin refermentare dupa adaugarea de componenti ferescentibili si agenti fermentativi. Deci, materia prima utilizata in fabricarea sampaniei este constituita de struguri, din care se obtine mai intai vinul obisnuit(natural) si apoi printr-o a doua fermentare, vinul spumant(sampania).

4. Procesul tehnologic de obtinere a sampaniei

Sampania (champagne) a preluat denumirea zonei geografice din Franta in care s-a produs si se produce( marca inregistrata si protejata).

Pentru obinerea sampaniei se aplica tehnologia clasica “champenoise”( a celei de-a doua fermentatii in sticla). Etapele procesului de obtinere a sampaniei cuprind:

- Recoltarea strugurilor

Strugurii utilizati la producerea sampaniei sunt culesi mai devreme decat de obicei, atunci cand nivelul de zahar continut este scazut iar gradul de aciditate ridicat. Strugurii sunt presati iar cojile sunt indepartate imediat pentru a se pastra culoarea alba a vinului astfel obtinut.

- Prima fermentatie

Prima fermentatie se petrece ca la un vin obisnuit: zaharul din struguri se transforma in alcool in timp ce dioxidul de carbon rezultat este lasat sa iasa afara. Astfel rezulta vinul “de baza” folosit la obtinerea sampaniei. Acesta nu este foarte placut penru ca este foarte acid. In acest moment se realizeaza amestecul, folosindu-se vinuri din mai multe podgorii sau , dupa caz, vinuri din mai multi ani.

- A doua fermentatie

Vinul amestecat se pune in sticle rezistente la presiune mare ,se adauga licoare de tiraj formata din zahar, drojdii selectionate, si se pune pentru a doua fermentatie intr-o pivnita , in pozitie orizonatala. Sampania are nevoie de minim 1.5 ani de fermentatie pentru a-si forma savoarea ( exista si cazuri cand fermentatia trebuie sa dureze 3 ani).In timpul celei de-a doua fermentatii dioxidul de carbon este pastrat in sticla , dizolvat in vin. Cantitatea de zahar adaugata va determina presiunea sticlei. Pentru a atinge valoarea standard de presiune de 6 barri, este nevoie de 18 grame de zahar iar cantitatea de drojdie necesara, care este controlata de Comisia Europeana (prevederea 1622/2000 , 24 iulie 2000) este de 0.3 grame pentru fiecare sticla.

- Maturarea cu drojdie

Din punct de vedere legat vinul pentru sampanie nu poate fi vandut pana cand acesta nu a stat in sticlele cu drojdie cel putin 15 luni.

Academia de Studii Economice