Calculul Adaosurilor de Prelucrare

Recapitulare noţiuni de bază:

Adaosul de prelucrare poate fi: - total

- intermediar

A) Adaosul de prelucrare total se obţine cu relaţiile:

unde: Apt - adaos de prelucrare total

sf - semifabricat

pf - piesă finită

B) Adaosul de prelucrare intermediar minim se calculează astfel:

a) pentru adaosuri simetrice (pe diametru) la suprafeţe exterioare şi interioare de revoluţie:

( ) ( 2 2 )

1 1 2 2 2 pimin z 1 i i i A R S i

= + + ρ +ε − − −

b) pentru adaosuri simetrice (bilaterale) la suprafeţe plane opuse, prelucrate simultan: ( ) ( )pi z i i i A R S i

= + + ρ +ε − −1 −1 2 2 2 min 1

c) pentru adaosuri asimetrice (unilaterale) la suprafeţe plane opuse prelucrate sucesiv sau pentru o singură

suprafaţă plană:

pi z i i i A R S i

= + + ρ +ε min −1 −1 −1

Notaţiile folosite sunt:

Api min = adaosul de prelucrare minim pentru operaţia (faza) i, considerat pe o parte (pe rază sau pe o

singură faţă plană);

2Api min = adaosul de prelucrare minim pentru operaţia (faza) i, considerat pe diametru sau pe două feţe

plane opuse , prelucrate simultan;

Rz i+1 = înălţimea neregularităţilor profilului, rezultată la operaţia precedentă (i-1);

Si+1 = adâncimea stratului superficial defect, format la operaţia precedentă (i-1);

ρi+1 = abaterile spaţiale ale piesei de prelucrat faţă de bazele tehnologice ale piesei, rămase după

efectuarea operaţiei (fazei) precedente (i-1);

εI = eroarea de instalare a suprafeţei de prelucrat (iniţiale) la operaţia sau faza considerată i;

În unele cazuri concrete de prelucrare, unele din componentele adaosului minim de prelucrare se pot

exclude din relaţia de calcul. Exemple:

- la prelucrarea între vârfuri εi = 0;

- la piesele tratate termic se exclude Si+1;

- la prelucrarea alezajelor cu scule de aşchiere cu autocentrare ρI+1 se exclude;

Adaosul de prelucrare se determină prin două metode:

1. metoda experimental-statistică;

2. metoda de calcul analitic.

TEMA 1 - CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

Să se calculeze adaosurile de prelucrare şi dimensiunile intermediare pentru un arbore de reductor.

Semifabricat: bară de oţel rotund laminat la

cald

Material: OLC 45 STAS 880-80

Producţie de serie mică

Operaţii:

- debitare

- frezare frontală şi centruire

- strunjire sup. cilindrice (într-o operaţie)

- frezare canale de pană

- tratament termic îmbunătăţire (HRC 20..30)

- îndreptare (redresare)

- rectificare suprafeţe cilindrice: 0,006

0,006 17+−

Φ , 0,025

0,085 20+−

Φ , 0,007

0,007 25+−

Φ

Pentru stabilirea diametrului barei laminate se calculează adaosurile de prelucrare pentru suprafaţa cu

diametru maxim.

1. Pentru suprafaţa 0,007

0,007 25+−

Φ .

a) pentru rectificare (operaţia precedentă este strunjirea într-o singură fază);

Rz i-1 = 25 μm ([2], tab.4.9, pag. 220)

Si-1 = 0 (după călire S se exclude din calcul)

ρi-1 = 2 . Δc . lc ([2], rel. 4.2, pag 213)

Δc = 0,13 μm/mm ([2], tab. 4.6, pag 218) - după îndreptare

lc = 108,6 mm (din desen: 56 + 6 + 1,3 + 38 + 1,3 + 6 = 108,6 mm lungimea de la secţiunea de prelucrat

pentru care se determină curbarea până la capătul apropiat)

ρi-1 = 2 . 0,13 . 108,6 ≅ 28 mm

La prelucrarea între vârfuri nu avem eroare de centrare, deci: εI = 0.

Adaosul minim pentru rectificare este:

A R m pi zii i

2 2 2ρ 2,25 2,28 106μ min 1 1

= + = + = − − ([2], rel. 3.4, pag 192)

Pentru operaţia precedentă - strunjire - avem:

- treapta de precizie = 10 ([2], tab. 2.14, pag 167)

- toleranţa: Ti-1 = 84 μm ([2], tab. 2.15, pag 170)

- adaosul nominal înainte de rectificare (după strunjire): A A T m pinom pi i

2 2 84 106 μ min 1

= + = + −

d d A mm i i pinom 2 25,007 0,190 25,197 1max max = + = + = − ([2], tab. 3.3, pag 205)

Se rotunjeşte: di max = di nom = 25,2 mm

- diametrul minim: di min = di max - Ti-1 = 25,2 - 0,084 = 25,116 mm ([2], tab.3.3, pag 108)

Deci, operaţia de strunjire se execută la cota: 0

0 2 , 25 +−

Φ mm.

a) pentru strunjire (anterior strunjirii materialul bară este sub formă de laminat):

etapele reconditionarii unei piese