Influențele mass media asupra oamenilor

Revoluţia industrială care se produce în secolul al XIX-lea conferă comunicării mediatice o dimensiune strategică pentru dezvoltarea economică a societăţilor occidentale. Ea se prezintă ca un mijloc decisiv în modificarea mentalităţilor şi practicilor de consum ce trebuie adaptate mediului. În producţia mediatică există două componente: informaţia propri- zisă şi publicitate. Acestea constituie cele două pieţe: a consumatorului şi a celui care anunţă.

Comunicarea în masă

Comunicarea este o formă de acţiune, iar un individ acţionează în funcţie de puterea pe care o posedă. Tot astfel capacitate unu stat de a impune autoritate este în general dependentă „de capacitatea lui de a exercita două forme ale puterii, legate, dar distincte, puterea coercitivă şi puterea simbolică” . Alături de puterea economică, politică, coercitivă există şi puterea simbolică sau culturală ce rezultă din activitatae de a produce, transmite şi primi forme simbolice semnificative.

Comunicarea în masă- comunicare mediată sau mass- media desemnează „producerea instituţionalizată şi difuzarae generalizată a bunurilor simbolice prin fixarea şi transmiterea informaţiei sau a conţinutului simbolic” .

Caracteristici:

- implică anumite mijloace tehnice şi instituţionale de producere şi difuzare, astfel devine inseparabilă de dezvoltarea industriilor mass- media adică a mulţimii de organizaţii

- presupune transformarea în bunuri a formelor simbolice, se produce procesul de valorizare economică (cărţi, ziare, pamflete)

- realizează o ruptură structurală între producerea formelor simbolice şi receptarae lor deoarece sunt separate cele două contexte producere- receptare

- extinde disponibilitatea formelor simbolice în timp şi spaţiu; mesajele pot fi receptate de indivizi foarte îndepărtaţi în timp şi spaţiu faţă de cei care le-au produs, astfel informaţiile sunt accesibile pentru mai mulţi indivizi cu viteză foarte mare.

Comunicare de masă implică circulaţia publică a formelor simbolice ceea ce o face accesibilă unei pluralităţi de destinatari. Dezvoltarea mijloacelor de comunicare a creat o istoricitate mediată: percepţia noastră asupra trecutului şi asupra modurilor în care trecutul ne influenţează astăzi au devenit din ce în ce mai dependente de un rezervor în permanentă expansiune de forme simbolice mediate. S-a produs o mondializare mediată alterându-se ercepţia noastră asupra locului şi a trecutului .

Receptarea produselor mass- media

Receptarea produselor mass-media ar trebui văzută ca o activitate de rutină. Aceasta se împleteşte cu alte activităţi din viaţa cotidiană. Indivizii pot citi ziare pentru a-şi ocupa timpul cât durează călătoria cu un mijloc de transport până la locul de muncă, pot deschid televizorul pentru a alunga monotonia în timp ce pregătesc prânzul sau pentru a-i linişti pe copii, pot citi o carte pentru a se relaxa şi pentru a evada temporar din cerinţele vieţii zilnice.

Indivizii achiziţionează produsele mass- media nu implică neapărat interpretarea deoarece o carte poate fi cumpărată, dar nu şi citită.

Există patru genuri de activităţi fundamentale în sânul mass- media :

a) de conducere ( gestionare, control, administraţie)

b) de creaţie ( scriitori, compozitori, actori, regizori)

c) de presă ( reporteri, editorialişti, corespondenţi)

d) de activitate tehnică ( desenatori, experţi audio- video).

Mass- media- un mijloc de producţie culturală

În terminologia marxistă clasică ea reprezintă „mijloc de producţie aflat în societăţile capitaliste sub controlul şi în proprietatea exclusivă a clasei dominante, servind intereselor politice şi economice ale acestora”