Genurile Presei Scrise

Genul – expresia concreta a jurnalismului

Genurile presei, apartinand stilului publicistic, sunt comparabile cu genurile literare, specifice stilului publicistic. Daca in literatura intalnim genurile epic, liric si dramatic, si in jurnalism exista o clasificare generica a materialelor difuzate. Aceasta clasificare se face in functie de functiile principale ale mass-media:

- Functia informativa – alimenteaza publicul cu informatii despre evenimentele sociale, afacerile publice si viata politica. Acestei functii ii corespund genurile informative, stirea, reportajul, ancheta, documentarul, interviul. Genurile informative comunica publicului fapte, evenimente, noutati.

- Functia interpretativa – se refera la interpretarile si judecatile de valoare la care sunt supuse evenimentele sau fapele cotidiene in difuzarea lor de catre mass-media. Genurile interpretative ale presei sunt editorialul, comentariul cronica (literar-artistica, de film, gastronomica, etc.). Aceste genuri comunica publicului idei si sunt predominant subiective.

- Funcţia critică se referă la o categorie diversă de activităţi mediatice. Este vorba, în primul rând, de rolul tradiţional de „câine de pază” pe care mass-media îl joacă, în numele opiniei publice, faţă de sistemul de guvernare al statului; în al doilea rând, de investigarea sau punerea în lumină a situaţiilor sau aspectelor anormale din viaţa socială; în al treilea rând, funcţia critică priveşte confruntarea unor curente diferite de opinie care se manifestă prin intermediul mass-media. Functiei critice i se subordoneaza, ca genuri de presa, ancheta si satira (pamfletul).

Genurile jurnalistice functioneaza ca un sistem in care elementele pot interfera. Astfel, exista genuri de granita, cum ar fi reportajul-ancheta, interviul-pamflet (stil practicat de “Academia Catavencu”), reportajul – interviu. Elementul vizual in presa scrisa a impus aparitia unor genuri jurnalistice bazate in principal pe imagine – foto-reportajul, foto-cronica (practicata in special de tabloidele care fac asa-numitele “cronici mondene”).