Managementul Instituției Școlare

1. Efectuaţi o analiză de tip PEST(E) pentru judeţul în care vă desfăşuraţi activitatea, în perspectiva dezvoltării unor programe de ameliorare a procesului educaţional în mediul rural.

Factorii care influienteaza actul educational în judeţul Botoşani:

a.Politici:

Oferta politică în domeniul educaţiei (Programul de Guvernare pentru perioada 2005–2008, capitolul 5, Programul Naţional de Reforme 2007-2010 şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, elaborate de MECT, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020,cap. 2.1. Educaţie şi formare profesională, Pactul Naţional pentru Educaţie, 2008) este focalizată asupra următoarelor obiective majore:

• transformarea educaţiei în resursă de bază a modernizării României, pornind de la premisa investiţiei în capitalul uman;

• calitatea ridicată a educaţiei şi construirea societăţii bazate pe cunoaştere;

• acces egal şi sporit la educaţie prin reconstrucţia învăţământului din mediul rural;

• reforma educaţiei timpurii şi dezvoltarea insituţională a educaţiei pe tot parcursul vieţii;

• descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;

• combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală;

• informarea partenerilor educaţionali şi a publicului.

• Descentralizarea structurilor de decizie;

• Existenţa curriculum-ului naţional.;

• Fonduri alocate de la Banca Mondiala prin programul PIR.

• Şcolile au autonomie privind parcursurile şcolare şi al curriculum-ului.

• Creşte caracterul practic-aplicativ al programelor în concordanţă cu cerinţele europene.

• Reglarea sistemului de învăţământ faţă de piaţa forţei de muncă.

• Adresabilitatea unităţilor şcolare depăşeşte sfera judeţeană, spre regională.

• Şcoalile au politică proprie la nivel curricular, la cel al resurselor şi finanţare.

• Şcoalile beneficiază de sprijin redus din partea autorităţilor ca urmare a fondurilor insuficiente.

• Dependenţa financiară a şcolilor din mediul rural de Consiliul Local nu este întotdeauna benefică pentru dezvoltarea şcolilor.

• Există consilieri locali cadre didactice care susţin şi promovează interesele unităţilor de învăţământ.

• Primăria municipiului şi consiliul local acordă un sprijin deosebit derulării în condiţii optime a procesului de învăţământ

b.Economici:

În plan judeţean, economia este caracterizată printr-o dezvoltare in sectorul agricol si in domeniul constructiilor iar mediul de afaceri nu este propice nici macar investitiilor romanesti.

• Menţinerea diferenţelor de nivel al dezvoltării economice în zonele diverse ale judeţului determină dezechilibre reflectate în inegalitatea şanselor şi a accesul la o educaţie de calitate. Conştientizarea potenţialului economic latent, precum şi dezvoltarea competenţelor de elaborare a unor programe eligibile ce pot atrage fonduri de dezvoltare, pot contribui la stabilizarea forţei de muncă în zonele defavorizate, atenuând fenomenul migraţiei forţei de muncă ale cărui riscuri majore sunt abandonul şcolar sau eşecul şcolar al copiilor rămaşi fără supraveghere parentală.

• Insuficienta cunoaştere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi de către părinţii acestora a tendinţelor de pe piaţa locală a muncii se reflectă în mod negativ asupra opţiunilor pentru admiterea în clasa a IX-a, specialităţile teoretice fiind în continuare principalele opţiuni, în detrimentul unor specializări oferite de învăţământul liceal tehnologic şi de cel profesional prin Ş.A.M., fapt ce determină dificultăţi de integrare pe piaţa muncii pentru mulţi absolvenţi ai învăţământului liceal fără certificat de competenţe profesionale.

• Implicarea mediului de afaceri în şcolarizarea unor elevi în meserii care înregistrează deficit de personal angajat şi dezvoltarea parteneriatelor şcoală agenţii-economici sunt insuficient dezvoltate.

• De asemenea, reţeaua şcolară – care cuprinde şi un segment al învăţământului particular pe nivelurile primar, gimnazial şi secundar – nu dispune de suport legislativ şi nu este suficient de flexibilă pentru a se adapta rapid la nevoile pieţei muncii, la programele de dezvoltare la nivel local şi regional.

• Nu se pot emite prognoze sigure privind cererea de calificări pe piaţa muncii ca urmare a evoluţiei incerte a economiei.

• Şcolile din mediul rural îşi derulează resursele financiare prin primării şi gestionarea lor fiind de cele mai multe ori în neconcordanţă cu necesităţile şcolii.

• Menţinerea diferenţelor încă destul de mari între veniturile cadrelor didactice şi alte altor categorii de angajaţi determină încă o migrare a cadrelor didactice spre alte sectoare

• Legea sposorizării nu stimulează agenţii economici să finanţeze instituţiile de învăţământ.

• Finanţarea slabă a învăţământului.

• Nu se poate prevedea o expansiune economică pe anumite domenii ci dimpotrivă, judeţul se confruntă cu un declin din acest punct de vedere.

• Slaba dezvoltare a regiunii şi ca urmare resursele financiare ale familiilor fac ca elevii să se orienteze spre liceele cele mai apropiate, indiferent de specializările pe care le oferă.

• Inexistenţa agenţilor economici puternici atrage lipsa locurilor de muncă.

• Potenţialul natural şi cultural existent nu este valorificat corespunzător pentru a asigura dezvoltarea durabilă a zonei.

• Somaj ridicat.