Eugen Cojocaru este directorul general al societăţii comerciale ,,TRICOROM”, firma constituită in anul 1990 prin fuziunea fostei Centrale a tricotajelor cu secţia Lehliu a întreprinderii ,,Crinul”, profilată pe fabricarea de tricotaje.
El a ajuns la serviciu la ora 7.30 şi a găsit pe birou un studiu de marketing primit spre avizare din partea serviciului vânzari. A discutat cu şeful serviciului circa o ora asupra propunerilor de pătrundere pe noi pieţe.
La ora 8.30 a avut programată o reuniune cu specialiştii din compartimentul financiar-contabilitate pentru definitivarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru trimestrul următor.
La ora 10.00 s-a terminat această sedinţă şi a revenit la birou, primind unele telefoane de rutină şi rezolvând corespondenţa.
La ora 10.45, secretara l-a anunţat că la ora 11.00 are o şedinţă cu specialişti din compartimentele de producţie, proiectare, aprovizionare, desfacere şi costuri privind asimilarea unui nou produs, în vederea coordonării acţiunilor lor.
La ora 12.30 a venit la birou şi a servit un sandwich şi un ceai, revăzând dupa aceea, până la orele 13.30, materialele ce urmează să se discute în reuniunea Adunării generale a Acţionariilor (AGA).
La ora 13.45 a chestionat, împreună cu şeful compartimentului de resurse umane, un solicitant pentru ocuparea postului de director compartiment marketing.
La ora 15.00 a început reuniunea AGA, care a avut următoarele puncte la ordinea de zi: proiect privind planul firmei pe trimestrul următor; aprobarea modificărilor în structura organizatorică a conducerii firmei; promovarea unui nou sistem de salarizare în cadrul secţiilor de producţie; diverse. Reuniunea s-a terminat la ora 18.20.
Până la ora 19.00 a consultat tabloul de bord privind realizările cantitative şi parţial calitative ale secţiilor de producţie la sfârşitul decadei a doua a lunii şi a lăsat o notă pentru convocarea unei şedinţe la ora 8.00 a zilei următoare cu şefii de secţii.
În drumul spre casă s-a gândit la unele probleme pe care să le discute cu şefii de secţie.
Întrebări:
- Directorul întreprinde o serie de acţiuni care pot fi grupate după omogenitatea lor în aşa zisele funcţii ale managementului. Care sunt aceste funcţii? Exemplificaţi.
- Acţiunile directorului general vizează diferite funcţiuni ale întreprinderii. Care sunt aceste funcţiuni? Exemplificaţi.
Răspuns:
Cojocaru este un manager tipic dintr-o mare organizaţie. El îsi petrece mai mult timp în şedinţe decât lucrând singur în biroul său. El întreprinde o serie de acţiuni care pot fi grupate după omogenitatea lor în aşa zisele funcţii ale managementului. Astfel, el discută bugetul de venituri şi cheltuieli şi alte secţiuni ale planului pentru trimestrul următor. Acestea sunt acţiuni specifice funcţiei de previziune.
Analizează unele modificări ale structurii organizatorice şi conduce interviuri pentru încadrarea personalului, acţiuni specifice funcţiei de organizare.
Armonizează acţiunile diverselor compartimente cu ocazia asimilării unui nou produs, exercitând funcţia de coordonare.
Analizează propunerile de perfecţionare a sistemului motivaţional din cadrul secţiilor de producţie, acţiune specifică funcţiei de comandă.
Analizează rezultatele cantitative si calitative ale secţiilor de producţie în vederea adoptării unor măsuri pentru corectarea unor abateri, acţiuni specifice funcţiei de control.
Acţiunile directorului general vizează diferite funcţiuni ale organizaţiei. Astfel, asimilarea unui nou produs vizează funcţiunea de cercetare-dezvoltare; rezultatele obţinute în cadrul secţiilor vizează funcţiunea de producţie; studiul de marketing constituie o activitate a funcţiunii de marketing; elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli este o activitate a funcţiunii financiar-contabile, iar angajarea unui salariat este o activitate a funcţiunii de personal.
În concluzie, directorul Cojocaru a exercitat funcţiile de previziune, organizare, coordonare, comandă şi control, prin care a pus în mişcare acţiuni din funcţiunile de cercetare-dezvoltare, producţie, comercială, financiar-contabilă, marketing şi personal.
STUDIU DE CAZ
IMPACTUL MEDIULUI AMBIANT EXTERN ASUPRA COMPANIEI McDONALD’S
Populaţia conştientizează tot mai mult relaţia dintre sare, grăsimi dietetice şi sănătate, corelate cu grija pentru mediul ambiant. Acestea au dus la scăderea vânzărilor la McDonald’s, ceea ce a forţat firma să analizeze cu mai multă atenţie piaţa produselor alimentare cu servire rapidă (fast food), piaţă pe care o domină de mulţi ani. McDonald’s deţine cel mai extins lanţ de magazine fast food din S.U.A. cu servire şi în multe alte ţări.
seminarii management industrial
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
