Studiu climatologic al orașului Sibiu la stația meteorologică Sibiu

Previzualizare seminar:

Extras din seminar:

Introducere

Studiul de fata are ca obiectiv reprezentarea si descrierea parametrilor climatici ce se desfasoara in municipiul Sibiu. Pentru alcatuirea acestuia datele au fost preluate din anuarele meteorologice existente in Biblioteca Facultatii de Geografie a Universitatii din Bucuresti, din ”Judetele Patriei – Judetul Sibiu” ( I. Holhos, I. Munteanu, N. Nistor si co ), din Clima Republicii Populare Romane.

Sibiul este situat in partea centrala a Romaniei, in sudul Transilvaniei, in depresiunea Cibinului, pe malurile raului Cibin, la 15 km amonte de varsarea acestuia in raul Olt, intre 400-450 m altitudine fata de nivelul marii. Ca repere localitatea se situeaza la 45°47´ latitudine N si 24°05´ longitudine E. Pozitia sa geografica, la intretaierea unor vechi drumuri comerciale, in apropierea unor resurse de materii prime, a constituit in decursul vremii principalul element ce a dus la dezvoltarea orasului.

Comunitatea locală este alcatuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de romani (94%) care conviețuiesc impreună cu germanii, descendenți ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alatură unguri, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeasi diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocsi, la Sibiu iși practică liber credința reformați, romano catolici, greco catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

I.Factorii fizico-geografici

Solurile

Predomina solul brun de padure si solul brun de padure podzolit, cu intercalari de soluri negre, faneata umeda, formate din vegetatia padurilor, in conditiile climatului temperat, rece si umed.

Clima

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate. Clima este deci temperat-continentala ferita de excese. Media anuala a precipitatiilor este de 662mm cu valori minime in luna Februarie (26,7 mm) si maxime in Iunie (113mm). Temperatura medie anuala este de 8,9°C. Primele ninsori pot sa cada in luna Noiembrie, iar ultimele la inceputul lunii Aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 50-60 zile in depresiuni si podis, iar la munte 170 zile. In legatura cu variatia temperaturii in cursul anului, trebuie analizat si fenomenul inghetului. Cunoasterea acestui fenomen intereseaza indeproape agricultura. Primele zile de inghet apar cel mai devreme la munte inca din luna Septembrie. Ultimele zile de inghet se prelungesc la munte pana in luna Mai. Ingheturile tarzii de primavara sunt daunatoare pomilor fructiferi si vitei de vie, iar cele timpurii de toamna aduc daune unora dintre culturile de legume si zarzavatur. Zona Transilvaniei, din care face parte Sibiul, iarna este supusa unor invazii de aer rece si umed, venit din N si NV Europei, din vecinatatea insulelor Islanda si Groenlanda ( aer polar – oceanic ) care aduce zapada si ger.

Vanturile dominante cu frecventa cea mai mare sunt cele din NV, Vantul care bate dinspre Mures – se numeste local ”Muresan”. Vanturile locale sunt brizele de munte si Vantul Mare ( Mancatorul de zapada ) care se manifesta la inceputul primaverii, in special in depsresiunile de la poalele muntilor. Fiind un vant foehnic este cald , topeste zapezile, avand importanta pentru activitatile agricole. Ca o consecinta a corelatiilor dintre componentele climatice si caracteristicile geomorfologice ale spatiului geografic sibian, in zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifesta inversiuni de temperatura, in special in perioadele reci si calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni sa fie egala cu cea de pe varfurile montane, iar portiunea mediana a versantului ramane mai calda. In urma masuratorilor efectuate la Statia Meteorologica Sibiu, in ultimii zece ani s-au inregistrat inversiuni de origine termica, dinamica si frontala; anual se produc in jur de 100 de inversiuni termice, frecventa cea mai mare revenind celor de natura termica ( cca 70,2 zile/an). In momentul producerii fenomenelor climatice mentionate, in zonele montane vremea este frumoasa, in schimb, in arealele depresionare, aceasta este inchisa si nefavorabila deplasarilor. Vara predomina vanturile oceanice umede din V Europei, care determina ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revarsarile de aer polar oceani, care provoaca o racorire temporara a timpului, ploi reci, iar in munti chiar lapovita si ninsoare. De asemenea, vara mai bate si Austrul ( dinspre SV ). Un alt vant predominant bate dinspre NE insa el este inlocuit cu o miscare a aerului, canalizata pe culoarul Visei, dinspre depresiunea Sibiului.

Observații:

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Specializarea Meteorologie-Hidrologie

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Studiu Climatologic al Orasului Sibiu la Statia Meteorologica Sibiu.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Nota:
9/10 (2 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
8 pagini
Imagini extrase:
8 imagini
Nr cuvinte:
852 cuvinte
Nr caractere:
7 061 caractere
Marime:
203.54KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Seminar
Domeniu:
Geografie
Predat:
la facultate
Materie:
Geografie
Profesorului:
Sterie Ciulache
Sus!