Seminar Geografie

CAMPIA ROMANA-UNITATILE GEOGRAFICE

2 mari categorii taxonomice:

subregiuni- unitati mai mari si complexe, compuse din suprafete genetice diferite, dar care s-au asamblat spatial, in procesul evolutiei, in cadrul anumitor limite

Unitati- suprafete cu geneza asemanatoare sau care reprezinta acelasi subtip major de campie

1. Campia Olteniei

Situata intre Dunare, Olt si Podisul Getic

Limita cu Podisul Getic- neclara intre Desnatui si Olt. La vest de Desnatui- contact clar printr-un abrupt de eroziune de 50-80 m

Cca. 17% din Campia Romana

Fundament- Platforma Moesica, acoperita cu o stiva groasa de formatiuni sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice. La suprafata- formatiuni fluvio-lacustre din Pliocen si Pleistocen inferior + depozite fluviatile de terasa si lunci (pietrisuri, nisipuri), depozite loessoide si nisipuri eoliene

1. Campia Olteniei

Relieful: campii piemontane si campii de terase (la vest de Desnatui- toata campia alcatuita din cele 5 terase ale Dunarii)

Desnatui, Jiu si Olt formeaza lunci largi

Dunele si acumularile de nisip (cca. 18% din suprafata) acopera o mare parte din terasele Dunarii si Jiului

Clima: temperat- continentala cu influente submediteraneene (T mai ridicate- 11,5° C si pp mai abundente- 550-600 mm/an). Vanturi cu frecvente si viteze mai reduse decat in celelalte subregiuni

1. Campia Olteniei

Reteaua hidrografica- prezenta a doua dintre cele mai mari rauri carpatice care traverseaza Campia Romana- Jiul si Oltul

Asociatii vegetale de silvostepa si paduri de foioase (palcuri de stejar, iar in nord-paduri de cer si garnita)

Pe terenurile nisipoase-plantatii de salcam (multe distruse dupa 1989)

Soluri: cernoziomuri + brun-roscate (contactul cu Podisul Getic)

1. Campia Olteniei

Populare timpurie a subregiunii

Tendinta de concentrare a populatiei in centre rurale mari si stabile. Unele dintre cele mai mari sate din tara (ex. Dabuleni- peste 14000 locuitori). 30% din sate au peste 2000 locuitori. In multe asezari rurale- unitati ale industriei alimentare ce valorifica resursele locale

Densitati mari ale populatiei (uneori peste 150 loc/km2)- in lungul Dunarii si Jiului, pe terasele inferioare ale acestora

Majoritatea asezarilor rurale au functii cerealier-zootehnice, cu peste 85% din populatia activa ocupata in agricultura