Precipitații

Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finale ale condesării şi sublimării vaporilor de apă din atmosfera liberă, care cad din nori şi ajunge la suprafaţa terestră sub formă lichidă (ploaie, burniţă), solidă (zăpadă, măzăriche, grindină) sau sub ambele forme în acelaşi timp (lapoviţă).

Cantitatea de precipitaţii căzută într-un loc oarecare se exprimă în mm (sau 1/m2) pe un anumit interval de timp şi reprezintă înălţimea stratului de apă care s-ar forma în acel loc. Element variabil în spaţiu şi timp, precipitaţiile diferă foarte mult de la o regiune la alta a globului terestru, dar chiar şi în cuprinsul ţării noastre. Astfel, media precipitaţiilor anuale depăşeşte 1200 mm, în zona înaltă a munţiilor Carpaţi, la peste 1800 m înălţime, in timp ce pe litoral şi în Delta Dunării sub 400 mm. De asemena, la noi în ţară, precipitaţiile sunt mai abundente în perioada caldă (în special în iunie şi iulie) şi mai reduse în timpul iernii.

Precipitaţiile atmosferice reprezintă elementul meteorologic şi climatologice cel mai important pentru viaţă, indiferent de formă sub care cad. Apă căzută din precipitaţii constituia unul din factorii cu importanţă majoră pentru om şi activitatea lui, pentru dezvoltarea întregului lumii vegetaleşi animale, pentru agricultură şi pentru industrie.

Importanţa biologică şi geografice-climatologice a apei din precipitaţii ţine nu numai de formă şi intensitate, ci şi de alte aspecte, cum ar fi: intensitate, durata, frecvenţa cu care se produce în diferite regiuni ale lumi. Funcţie de valorile înregistrate în timp a acestor caracteristici de bază, precipitaţiile pot avea în natură un rol pozitiv sau negativ. În cazul căderii abundente, sub formă de averse puternice, în sol se infiltrează cantităţi foarte mici de apă, rămânând ca cea mai mare parte să se scurgă şi să se constitue cauza creşterii debitelor râurilor şi fluviilor, ajungându-se la inundaţii. Dacă precipitaţiile se produc în cantităţi neînsemnate sau lipsesc perioade mari de timp pot genera fenomene de secetă (atmosferică, pedologică, mixtă).

Pluviometrul I.M.C.

Măsurarea precipitaţiilor atmosferice se realizează în reţeaua de staţii meteorologice şi posturi pluviometrice din România cu pluviometru tip I.M.C. Acesta este format din 3 părţi:

1. Receptorul (corp pluviometrului) este un cilindru de tablă zinetică compartimentat in interior in 2 încăperi printr-o pâlnie sudată de pereţii cilindrului la 15 cm faţă de gura acestuia, pâlnie ce duce precipitaţiile în interior. La exterior cilindrul este întărit de 2 cercuri metalice, iar în partea mediană cilindrul de tablă prezintă o serie de orificii pentru a asigura ventilaţia aerului interpus ăntre cilindru şi colector.

2. Colectorul este un rezervor cilindric din tablă zincată cu sprafaţă doarte mică, prevăzut cu un mâner a cărui capacitate este de 2.5 l, ceea ce permite colectarea unei cantităţi de apa de 25 l/m2, asigurândastfel colectarea apei, fără a se umple, chiar în timpul unor averse puternice de ploaie. Partea terminală a pâlniei pătrunde etanş în gura colectorului, readucând şi pe această cale, evaporarea apei colectate în cazul acelor zile călduroase de vară.

3. Dispozitivul de zăpadă este folosit numai în timpul iernii, pentru diminuarea/ împiedicarea acţiunii de spulberare a zăpezii de către vânt. Acest dispozitiv este format din 2 bucăţi de tablă sudate, aşezate în cruce, tăiate oblic la partea lor inferioară, pentru a pătrunde în pâlnie.