Potențialul reliefului carstic și valorificarea turistică a acestuia

Extras din seminar:

Etimologie

Relief carstic – termenul provine din topicul slavon kras –

platoul calcaros cuprins între golful Trieste, peninsula Istria si

terminaţiile vestice ale Alpilor Iulieni; termenul este denumit

de italieni Carso iar de germani Karst. Termenul derivă din

cuvântul pre-indo-european kar (piatră), ceea ce a dus în

limba celtă la sensul de “deşert, câmp de piatră”

Jovan Cvijic - elaborează în anul 1893 prima

sinteză asupra carstului din Iugoslavia “Das

Karstphänomen” lucrare care pune bazele

stiinţei numite carstologie.

În analiza şi cunoaşterea carstului foarte

important este identificarea mecanismelor

chimice intime ce au loc.

Carstificarea reprezintă procesul de

modelare al calcarelor la contactul cu apa.

Asta include modelarea chimică (alterarea)

calcarelor. Pe lângă acest mecanism principal

importante sunt şi mecanismele eroziunii

mecanice.

Importantă este diferenţierea între termenii

relief carstic şi relief pe calcare.

Calcarul – este un carbonat de calciu CaCO3 care

poate lua naştere în mai multe moduri.

Pentru oricare dintre aceste moduri trebuie reţinut că

procesul se petrece în apă.

-prin mecanismul de precipitare chimică fară participarea organismelor – calcare anorganice,

-prin mecanismul de precipitare chimică cu participarea organismelor – calcare biogene,

-prin acumularea de resturi organice calcaroase – calcare organogene.

Calcarele biogene – rezultate ale mecanismelor mixte, chimice si biologice; iau naştere prin precipitare chimică, precipitare impusă de vieţutoare. Algele iau o cantitate de CO2 din apă ceea ce determină o instabilitate a concentraţiei de CO2 în soluţie ceea ce va conduce la precipitarea CaCO3. Alga Halimeda determină precipitarea a circa 12 g/an, în timp ce alga Chara determină precipitarea a circa 1 m de calcar în 10.000 ani. Se presupune că cea mai mare parte a depozitelor de calcare sunt create prin această cale. În plus plantele produc amoniac – NH4Cl – care intră în combinaţie cu CO2 şi cu apa şi produce carbonat de amoniu – (NH4)2CO3. Procesul presupune sărăcirea apei în CO2 şi precipitarea CaCO3.

Calcarele organogene – iau naştere prin depunerea scheletului calcaros al organismelor marine, după moartea acestora (ex. scoici, cochilii, corali, foraminifere, carapacele de crustacei inferiori, moluşte, etc.). Astfel, prin constructii organice iau naştere unele dintre cele mai frumoase forme din oceane – atolii, recifii.

Formarea si structura atolilor

Atoli

Atoli si recifi

Calcarele anorganice – sunt un produs al dezechilibrului pur chimic al concentraţiei sarurilor din apa marină. Mecanismele prin care iau naştere sunt:

-precipitarea CaCO3 pe litoral în condiţiile unui climat cald şi uscat;

-prin precipitarea CaCO3 datorită variaţiei apei în conţinutul de CO2, variaţie impusă de modificarea temperaturii sau a agitaţiei mecanice a apei mării în timpul furtunilor;

-tufurile calcaroase care iau naştere la baza unui abrupt calcaros în punctul de ieşire a apei din masivul de calcar.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Potentialul Reliefului Carstic si Valorificarea Turistica a Acestuia.ppt
Alte informații:
Tipuri fișiere:
ppt
Nota:
8/10 (4 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
38 pagini
Marime:
11.44MB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Seminar
Domeniu:
Geografie
Predat:
la facultate
Materie:
Geografie
Profesorului:
Liviu Buzila
Sus!