Hidrologie și Oceanografie

Previzualizare seminar:

Extras din seminar:

Apa de mare,compozitia.

In apa de mare se afla dizolvate cca 35g saruri .Printre aceste saruri sunt 6 constituenti majori,8 constituenti minori si 223 care se afla in cantitati infinitezimale.Constituentii majori reprezinta 99%din totalul sarurilor dizolvate si sunt :clor,sodiu,sulfati,magneziu,calciu si potasiu.Sodiul si clorul domina,totalizand 86% din totalul sarurilor dizolvate.Constituentii minori reprezinta numai 1%din totalul sarurilor dizolvatein apa de mare si sunt :brom,iod,bor,strontiu,siliciu,fluor,litiu,aluminiusi fosfor.Constituentii aflati in cantitati infinitezimale sunt in nr. de 23.

Autigene,sedimente.

Sedimente formate in loc prin procese chimice de schimb desfasurate intre sedimente si apa.Asa sunt oxizii de fier,zeolitii,sapropelul,sulfurile de fir,nodulii feromenganici.

Avanplaje.

Banc nisipos submers care prelungeste plaja dincolo de limita inf.a fetei plajei,pana la santul proximal

,la adancimi de 0,2-1 m.Latimea avanplajei variaza intre 10-100 m,iar panta f. redusa e orientata ,in

functie de regimul hidrodinamic,fie spre fata plajei,fie spre sectorul cu bare si santuri.In profilul

longitudinal al tarmului ,avanplaja are o distributie si o morfologie f. neuniforma,in fct. d e conditiile

hidrodinamice care variaza continuu.La scaderea nivelului marii avanplaja devine emersã.

Bathial.

Etaj bentonic situat intre cca-150m,in apropierea muchiei selfului si cca -3000 m.Bathialul se

suprapune versantului continental si glaciscului continental.Pentru ecosistemele din masa apei,plancton si necton ,bathialului ii corespund etajele mesopelagic si bathipelagic.Bathialul e primul etaj al zonei afitale(zona inf din distributia etajelr bentonice alc din etajel bathial,abisalsi hadal)in care se trece la specii capabile sa traiasca in intunericdeplin si la presiuni f. mari(specii euribatice).Tenperatura variaza intre 5 si 15*C la latitudinile mijlocii si intre -1 si 3*C in apropierea cercurilor polare.Salinitatea variaza intre 34 si 36º/◦◦.Benthosul e reprez. Prin specii de madrepori,alcionari,gorgonii,la care se adauga moluste,din ce in ce mai putine pe masura ce adancimea creste.

Benthos.

Totalitatea organismelor care traiesc pe fundul marilor,lacurilor si raurilor.Benthosul marin e format din animale care traiesc pe substrat,sau epifauna,ingropate in substrat,sau infaunasi din cele care se deplaseaza pe substrat.Dupa dimensiuni se deosebesc 2 categorii:meiobenthosul si microbenthosul.

Distributia benthosului pe verticala se face conform unei etajari conditionate de lumina si presiune.In fct. de lumina se disting 2 zone :zona fitalã,situata intre suprafata si -150 m in care plantele verzi pot trai si zona afitala,situata sub -150m,permanent intunecata.Presiunea creste spre adancime cu o rata de 1 kg/cm2 la fiekre 10 m,ceea ce a dus la aparitia adaptarilor speciale pt vietuitoarele kre populeaza adancimile sub 500 m.In cadrul zonei fitale au fost separate 4 etaje :supralitoral,mediolitoral,infralitoral,circalitoral,iar in cadrul zonei afitale 3 etaje :bathial,abisal si hadal.Aceste etaje sunt distribuite intre +10 si +15m si -11.000 m,dupa un model general care ne releva faptul ca in Oc. Planetar nu exista linia zero pt viata.

Biodiversitate

Varietatea organismelor,cu toate procesele care le implicainterconexiunile dintre acestea.Elementele de diagnoza sunt genofondul,speciile,ecosistemele,biomurile si rpocesele care le interconecteaza.

Biomasa.

Cantitatea totala de materie vie a tuturor organismelor,sau numai a unor anumite grupuri,exprimata in gramepe o unitate de masa sau volum.

Campie litorala

Campie de acumulare formata dupa stabilirea nivelului marii la cotele actuale fata de kre a oscilat cu amplitudini de max. 5 m.In regiunile temperate ale terrei se intl. 4 tipuri de campii litorale :deltaice,lagunare,nisipoase si estuariene.

Campii deltaice.

Deltele sunt campii litorale aluviale de dimensiuni mari(rareori sub 1000km2)alc. din 2 tipuri de campii :fluviale si marine.Campiile deltaice fluviale se form. Prin acumulare fluviatila intensa incepand de la vf. deltei spre mare.La incp. Se formeaza grindurile fluviatile joase,kre se consolideaza,se juxtapun si se inalta,rezultand campia deltaica fluviatila inalta.Aceasta se continua cu campia deltaica fluviatila joasa,mlastinoasa ,in curs de evolutie si de inaltare.Capiile deltaice marine sunt situate la partea ext. a deltei(spre mare)si sunt modelate sub controlul factorilor marini.Se formeaza intai grindurile marine kre treptat se juxtapun rezultand campuri inalte,ulterior eolizate.Acestea sunt inconjurate de campiile deltaice marine joase,mlastinoase sau lacustre.Campiile deltaice sunt racordate cu selful continental prin frontul deltaic.

Campii lagunare.

Campii litorale joase,lacustre,cu sectoare mlastinoase,deseori sãrãturate.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Hidrologie si Oceanografie.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8.3/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
10 pagini
Imagini extrase:
10 imagini
Nr cuvinte:
5 327 cuvinte
Nr caractere:
32 262 caractere
Marime:
33.94KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Seminar
Domeniu:
Geografie
Predat:
la facultate
Materie:
Geografie
Sus!