Depresiunea Transilvaniei

Procese de modelare actuala influentate de dominanta petrografica (marno-argile, nisipuri)

Podisul Somesan: eroziunea in suprafata si adancime

Campia Transilvaniei: alunecari de teren

Podisul Tarnavelor: eroziunea in suprafata si adancime + deplasari in masa

Lacuri:

Masive de sare: Ocna Sibiului Ocna Dej, Sovata;

Iazuri: Geaca, Zau, Catina

Peisaje puternic antropizate

Asezarile si caile de comunicatie s-au dezvoltat predominant de-a lungul vailor.

Orasele mari (Cluj, Sibiu, Targu Mures) concentreaza cca. 50 % din totalul populatiei urbane

Terenurile agricole- 67 % din suprafata depresiunii, mai extinse in Podisul Secaselor, Campia Transilvaniei si Podisul Somesan.

N si E: SubcarpatiiTransilvaniei(Subcarpatii Lapusului + Dealurile Nasaudului)E si S: culoarele Someselor- Campia Transilvaniei + Dl. FeleaculuiS si V: M. ApuseniV si N:Dealurile Silvano-Somesene

3. Dealurile Ciceului

- Formatiuni miocene

- Formatiuni magmatice (riodacite – Magura Ciceului)

4. Depr. Almaj-Agrij

Depresiune de contact

Alunecari masive (Sanpetru Almasului)

Cueste si abrupturi petrografice (Magura Moigradului, Gradina Zmeilor)

Oras: Jibou