Apele minerale sunt considerate acele ape naturale, care contin diferite saruri, elemente chimice, gaze, substante radioactive, a caror concentratie depaseste cel putin una din valorile minime stabilite pentru anumiti indicatori caracteristici, dintre care cei mai importanti sunt:
o Mineralizare totala ≥ 1.000 mg / l.
o CO2 (liber sau legat in dicarbonati) ≥ 1.000 mg / l.
o Fier ≥ 10 mg / l.
o Iod ≥ 1 mg / l.
o Sulf (titrabil) ≥ 1 mg / l.
o H2S ≥ 1 mg / l.
o Arseniu ≥ 0,7 mg / l.
o Brom ≥ 0,5 mg / l.
o Radioactivitate ≥ 80 uM / l.
In natura apele minerale au o larga raspandire. Geneza lor este legata de prezenta unor falii de adancime, de existenta reliefului muntos de natura vulcanica, precum si de arealul unor importante zacaminte de petrol, carbuni, gaz metan si sare. Cea mai importanta parte a izvoarelor minerale, provine din apele vadoase, adica din precipitatiile care se infiltreaza in scoarta terestra pana la mari adancimi, de unde revin la suprafata, incarcate cu o anumita cantitate de gaze si saruri minerale, iar in unele cazuri cu temperaturi mai ridicate sau chiar cu un anumit grad de radioactivitate. Sarurile mai frecvent intalnite in continutul apelor minerale sunt clorul, bicarbonatii, sulfurile, sulfatii si fosfatii.
Dintre gaze, cel mai des intra in combinatie dioxidul de carbon, care da nastere la apele carbogazoase.
Tipuri de izvoare minerale:
In functie de continutul in saruri, gaze sau alte elemente chimice, precum si de gradul de radioactivitate, apele minerale naturale se clasifica in:
o Izvoare carbogazoase
o Izvoare bicarbonate carbogazoase si bicarbonate simple
o Izvoare feruginoase
o Izvoare sulfuroase
o Izvoare clorosodice
o Izvoare sulfatate
o Izvoare cu ape cu iod
o Izvoare cu ape cu arsen
o Izvoare oligominerale
o Izvoare cu ape radioactive
Raspandirea apelor minerale in functie de zona:
I. CARPATII ORIENTALI – prin mozaicul, complexitatea litologica si prezenta lantului vulcanic, cu multe depresiuni intramontane, au avut cele mai favorabile conditii de formare a izvoarelor minerale. Exista in aceasta unitate, o larga arie de masifestari postvulcanice, cunoscuta ca o aureola mofetica care este favorabila formarii izvoarelor carbogazoase prin prezenta bioxidului de carbon degajat in interiorul scoartei.
Ca urmare in aceasta zona, sunt semnalate peste 1.500 de izvoare minerale cu compozitie chimica diversa, fiind predominante izvoarele carbogazoase, bicarbonate, carbogazoase feruginoase si uneori in depresiuni, sulfuroase
In Carpatii Orientali se deosebesc trei zone importante alungite, pe directia lantului muntos:
• zona cristalino – mezozoica
• zona flisului
• zona miopliocena
Localitati si izvoare minerale in zona Gutai – Tibles
Toroiaga
Aceasta zona dispune de ape minerale cu compozitie chimica complexa si calitati terapeutice deosebite. Surse importante de ape minerale, gasim in:
1. Bazinul Oas
o Tarna Mare – ape bicarbonate feruginoase
o Puturoasa Vama – ape sulfurate, sulfuroase
o Valea Morici – ape bicarbonate, dorurosodice, carbogazoase
o Bixad – ape clorurosodice, bicarbonate
o Certeze
o Negresti
o Orasul Nou
2. Bazinul Baia Mare
o Valea Borcutului - bicarbonate sodice
- calcice - magneziene
- feruginoase
o Firiza Baray - bicarbonate
- clorosodice
- carbogazoase
o Chiuzbaia - bicarbonate sodice
- feruginoase
o Baia Sprie - clorosodice
- bicarbonate
- carbogazoase
o Apa Sarata - bicarbonate
- clorosodice
o Baile Danesti - sulfuroase
- bicarbonate
- clorurate
- sulfatate
- sodice
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
