Analiza geodemografică a stalelor Bulgaria și Burundi

Proiectul de fata reprezinta o analiza comparativa intre statele Bulgaria si Burundi pentru urmatorii parametri: dinamica populatiei, dinamica ratei natalitatii, dinamica ratei mortalitatii, dinamica ratei fertilitatii, dinamica sperantei de viata la nastere, dinamica migratiilor.

Urmeaza o scurta prezentare a statelor care s-au ales pentru a face analiza geodemografica: Bulgaria si Burundi.

Denumirea oficială: Republica Bulgaria

Capitala: Sofia (l,2 mil. loc.)

Limba oficială: bulgara

Suprafaţa: 111,000 km2

Locuitori: 8,72 mil. loc. (79 loc. / km2)

Religia: creştinism 89%; islamism l0%; catolicism; mozaism

Moneda: leva

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 3 februarie

Geografia: B. este aşezată în Europa de Sud-Est, în N Pen. Balcanice. Limite: România (N), M. Neagră (E), Turcia, Grecia (S), Macedonia şi Iugoslava (V). G. fizică: B. se întinde în sudul Dunării pe cursul ei inferior. Are un relief variat. Munţii Balcani/Stara Planina (l000-2400 m alt.) străbat ţara din Valea Timokului (V) până la M. Neagră (E), scăzând în alt.; în nordul lor, către Dunăre, platoul coboară spre graniţa cu România, în Câmpia Înaltă a Dunării, străbătută de văi, adânci şi roditoare. Munţii din S şi SV sunt mai vechi decât Balcanii; în S, munţii Rodopi (2200 m); în SV, munţii Rila, cu vf. Musala (2926 m alt.), şi munţii Pirin. Între Balcani şi Sredna Gora, pe cursul Mariţei/Marica, se află depresiunea Kazanlâk sau Valea Trandafirilor, iar între Sredna Gora şi Rodopi, Câmpia Traciei Superioare. Apele:. Dunărea, cu afluenţii săi: Iskar, Osrăm şi Lom (din bazinul M. Negre) şi Mariţa, Tundzia şi Struna din bazinul M. Egee. Clima: este temperat-continentală cu ierni geroase şi cu precipitaţii bogate primăvara. În Câmpia Traciei Superioare este climă aproape mediteraneană. Pe culmile înalte ale munţilor clima este aspră. Temp. medie anuală (vara şi iarna): Plevna: 32˚C şi -26˚C. Plovdiv: 32˚C şi 4˚C. Precipitaţii anuale: 640 mm/an. Floră şi faună: În zonele muntoase sunt păduri (30% din terit.) de foioase (fag, stejar), conifere. Păşunile ocupă 27% din terit., fâneţe. Fauna specifică zonei temperate: capre negre, şacali, jderi, urşi, lupi, vulpi, căprioare, cerbi, broaşte ţestoase, păsări cântătoare, faună marină. În S, unde se simte influenţa climei mediteraneene, cresc: migdali, chiparoşi, castani. Multe parcuri şi rezervaţii naţionale. Populaţia: este formată în majoritate din bulgari 88%; minorităţi: turci (l0%), ţigani, macedoni, români, armeni, evrei. Concentrarea max. a pop. pe valea Mariţei, în zona Sofiei şi în Câmpia Dunării şi pe litoralul M. Negre în zona Varnei (l20-l30 loc./km2). Rata natalităţii: l0,6‰ a mortalităţii: l3,3‰. Rata pop. urbane: 70%. Resurse şi economie: Deteriorarea situaţiei econ. a ţărilor est-europene în perioada de tranziţie după l990 a afectat simţitor B Lipsită de resurse minerale suficiente, importă hidrocarburi, min. de fier şi cărbune. Resurse min.: lignit şi min. neferoase (cupru, zinc, plumb). Energia electrică asigurată 40% pe baza energiei nucleare a centralei de la Kozlodui, de pe Dunăre (deficitară d.p.d.v. tehnologic). Ind.: electrotehnică, electronică, îngrăşăminte chimice, mase plastice, textilă. Agric. concentrează sub l8% din pop. activă. Se cultivă: cereale (grâu, porumb), sfeclă de zahăr, floarea soarelui şi tutun; un loc aparte îl are prod. de ulei de trandafir (70% din prod. mondială). Viticultura (vinuri recunoscute), legumicultura. Creşterea animalelor: ovine, bovine, porcine. Turismul foarte dezvoltat în anii trecuţi cunoaşte o scădere în raport cu deteriorarea situaţiei economice a B. Export: ulei de trandafiri, ţigări. Transporturi şi comunicaţii: Căi ferate, căi rutiere, transport fluvial şi maritim; aeroport la Sofia. Oraşe: Plovdiv (pe valea Mariţei), Varna şi Burgas (porturi la M. Neagră), Russe (pe Dunăre), Stara Zagora. B. are 20 de institute de învăţământ superior, o universitate la Sofia. Istoria: Terit. B. era populat de traci în mileniul II î. Hr.; colonizat de greci pe litoral în sec. VIII î. Hr.; cucerit de romani în sec. I î. Hr. provincia Moesia; aparţine Imp. Bizantin (395 d. Hr.). În sec. VII se stabilesc masiv aici slavii de sud. În sec. VII (680), proto-bulgarii, de origine turcică, conduşi de Asparuh pătrund în Pen. Balcanică şi se suprapun ca pătură conducătoare, fiind asimilaţi treptat de slavi. Sub ţarul Boris (852-859) bulgarii se creştinează; este organizată o biserică naţională (de rit bizantin în limba slavă veche). Între 893-927, Simeon cel Mare instaurează un patriarhat independent, în 9l7 se proclamă ţar al bulgarilor şi romeilor. În 97l cade sub bizantini. În l0l8, ţaratul bulgar este cucerit de bizantini (de Vasile al II-lea Bulgarohtonul) în întregime. Fraţii Petru şi Asan conduc răscoala antibizantină; se creează Imp. vlaho-bulgar (ll85), cu reşedinţa la Tâmovo; al doilea ţarat. La sf. sec. XIV B. este cucerită şi devine provincie a Imp. Otoman (paşalâc) pentru cinci secole. B. este parţial islamizată. După războiul ruso-turc (l877-78), prin Congresul de la Berlin se stabileşte crearea unei B. autonome şi se păstrează administraţia otomană asupra părţii de sud a B. (în Macedonia şi Rumelia Orientală); în l885 sunt înglobate şi acestea B. În l908 B. accede la independenţă sub Ferdinant I de Saxa-Cobourg, care va lua titlul de ţar. În l972 război cu Imp. Otoman alături de Serbia, Grecia, Muntenegru. În l9l3, vrând să împartă Macedonia, în dezacord cu aceşti aliaţi şi cu România preocupată de soarta aromânilor, va intra în război şi pierde. În l9l5 intră în război alături de Puterile Centrale; înfrântă pierde Tracia apuseană în favoarea Greciei (l9l9), prin Tratatul de pace de la Neuilly-sur-Seine. Iniţial neutră, în l94l aderă la Axă; trupele germane intră în B. şi împreună cu Italia atacă Grecia şi Iugoslava. În 9 septembrie l944 are loc insurecţia care înlătură dictatura în condiţiile intrării Armatei Roşii în ţară şi B. continuă războiul alături de URSS, În l946 B. este proclamată republică populară iar în l947 semnează tratatul de pace de la Paris. Din l948 B. este membru fondator al CAER-ului, iar în l955 al Tratatului de la Varşovia. Todor Jivkov, apropiat de URSS, prim-secretar al PCB, conduce B. din l954 până în l989. În toamna lui l989 Jivkov este înlăturat de la putere, urmând să fie deferit justiţiei, iar în l990 partidul comunist renunţă la rolul său conducător, dar câştigă alegerile libere, acum numindu-se Partidul Socialist. Preşedintele ales în l990 reprezenta opoziţia (va fi reales în l992 pentru o perioadă de 5 luni). B. adoptă actuala sa denumire. Deteriorarea stării econ. a ţării, instabilitatea guvernului. În l99l opoziţia democratică formează un nou guvern. În l992 alegeri parlamentare în care intră şi reprezentanţi ai minorităţii turce. B. devine membră a Consiliului Europei. Într-o vreme B. era considerată sub România, dar la momentul actual rolurile sunt inversate, noi fiind printre codaşii Europei. Statul: este republică parlamentară, potrivit Constituţiei din l99l. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Populară, cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Adunare. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.