Teorii Clasice și Modelul Actual al Cursului Valutar

1. ABORDĂRI DOCTRINARE PRIVIND CURSUL VALUTAR

În literatura economică se discută aprins problematica cursului valutar. În dezbateri domină interesele ideologice şi politice cu privire la valabilitatea politicilor cursului valutar.

De-a lungul anilor s-a conturat ideea potrivit căreia orice stat trebuie să depună eforturi considerabile pentru a spori volumul exportului ca urmare, oferind avantaje comparative economiei naţionale.

ESENŢA TEORIILOR CURSULUI VALUTAR

2. CLASIFICAREA TEORIILOR CURSULUI VALUTAR

ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE MAI MULŢI SAVANŢI, ECONOMIŞTI ŞI-AU ADUS APORTUL ÎN CEEEA CE PRIVEŞTE DETERMINAREA CURSULUI VALUTAR, EFECTELE ACESTUIA ASUPRA ECONOMIEI ETC.

TEORIILE CURSULUI VALUTAR FĂRĂ INTERVENŢIA STATULUI

Teoria parităţii puterii de cumpărare;

Teoria parităţilor ratelor dobânzii;

Doctrina monetaristă a balanţei de plăţi externe (Jonson şi Frenkel);

Teoria monetaristă a cursului valutar;

Modelul lui R. Dornbush etc;

TEORIA PARITĂŢII PUTERII DE CUMPĂRARE (PPC)

adepţi:

- spaniolul Navarro (sec. al XVI-lea), englezul Gerard de Malynes – 1601 – peste 150 ani Hume şi D. Ricardo, au încercat să demonstreze existenţa unei relaţii între puterea de cumpărare relativă şi valoarea externă a monedelor;

- suedezul Gustav Cassel a.1916 – în conjunctura anilor imediat postbelici ideile lui Cassel au fost incontestabile, însă ulterior acestea au provocat controverse aprinse (J. Rueff, J.M.Keynes etc)

ESENŢA PPC

Paritatea puterii de cumpărare ( PPC) este o teorie care spune ca, doua state care schimba valuta intre ele, sunt in echilibru atunci când puterea de cumpărare este aceiaşi in ambele tari ( la acelaşi nivel). Aceasta înseamnă ca schimbul de rate intre cele două tari, trebuie sa egaleze rata nivelului preţului, intr-un ansamblu fix de bunuri si servicii.

FUNDAMENTUL PENTRU PPC ESTE "LEGEA UNUI SINGUR PREŢ"

PREROGATIVE PENTRU LEGEA PREŢULUI UNIC

Transportul costa, obstacolele de schimb si costurile altor tranzacţii pot fi semnificative;

Legea unui singur preţ se aplica numai pentru bunurile (produsele), care pot fi "traduite" (vândute-cumpărate), bunurile imobiliare, cum ar fi casele, si multe alte servicii care ţin numai de ariile locale, nu pot fi schimbate intre tari.

Trebuie sa existe pieţe competitive pentru bunuri si servicii in ambele tari.

VERSIUNILE PPC

PPC absolută

PPC relativă

PPC ABSOLUTĂ

PPC RELATIVĂ

PPP- relativa se refera la schimburile de rate ale nivelurilor preţului, care este de fapt, rata inflaţiei.

Aceasta susţine de fapt ca rata de apreciere a unei valute este egala cu rata inflaţiei dintre tara străina si tara gazda. Spre exemplu: daca Canada are o rata de inflaţie de 1 procent, iar SUA are rata de inflaţie de 3 procente, dolarul american va scădea fata de dolarul canadian cu doua procente, in fiecare an.

CRITICI ADUSE PPC

este dificil de selectat produsele la ţările cu grade diferite de dezvoltare;

se ia în consideraţie doar un singur factor care influenţează cursul valutar – preţul, iar ceilalţi factori sunt omişi;

modificarea rapidă a structurii mărfurilor, precum şi a preţurilor, nu redau cursul valutar real, nu reflectă realitatea economică.

BIG MAC INDEX

TEORIA PARITĂŢII RATELOR DOBÂNZII

Este o abordare din perspectiva pieţelor financiare şi reprezintă condiţia echilibrului bazat pe arbitraj, a activelor cu dobândă fixă.

Investitorii în active financiare arbitrează între alternativele oferite în monedă naţională sau în valută străină, alegând-o pe cea care aduce beneficiul cel mai ridicat.

Ca urmare, se egalează diferenţele dintre ratele de dobânzi cu cele dintre cursurile valutare de la extremităţile intervalului de timp aferent investiţiilor efectuate.

Întrucât asemenea tranzacţii se asigură fată de riscul cursului valutar pe piaţa devizelor la termen, diferenţa dintre ratele de dobânzi se egalează cu cea dintre cursul la vedere şi cel de pe piaţa la termen.