Disponibilitatea, eroare a învestitorilor individuali

DESCRIEREA ERORII

TIPUL DE EROARE: cognitivă

Descriere generală

Disponibilitatea este o metodă empirică, o scurtătură mentală care permite indivizilor să estimeze probabilitatea unui fenomen în funție de elementele cunoscute și familiare care apar în viețile lor. Indivizii afectați de acest tip de eroare cognitivă consideră mai probabile evenimentele pe care și le aduc mai bine aminte și pe care le-au înțeles față de cele greu de imaginat sau înțeles.

Un exemplu clasic este tendința indivizilor de a considera că atacurile rechinilor cauzează moartea într-un număr mai mare de cazuri decât prăbușirea avioanelor. Indiferent cât ne-ar fi de greu să credem cea de-a doua are o probabilitate de 30 de ori mai mare de a se petrece decât prima. Atacurile rechinilor cauzează un nivel mai înalt de frică datorat în mare parte atenției de care s-au bucurat din partea media. De aceea decesul din cauza unui rechin este mult mai ușor de imaginat decât cel ca urmare a prăbușirii unui avion. În concluzie disponibilitatea se referă la fundamentarea probabilității sau frecvenței unui eveniment pe baza informațiilor disponibile și nu neapărat pe baza unui set complet și obiectiv de informații.

Descriere tehnică

Indivizii consideră adeseori eronat că informațiile, gândurile, ideile sau imaginile disponibile reprezintă indicatori ai probabilității statistice a unui eveniment., estimând probabilitatea în funcție de nivelul în care exemple de evenimente similare din trecut pot fi accesate de către memorie. Impresiile provenite din imaginație și din experiențele trecute sunt combinate pentru a creea o imagine a unui fenomen și a probabilității sale de apariție, de multe ori extrem de diferite față de cele reale. Există mai multe categorii de erori de acest tip dintre care cele mai aplicabile la nivelul investitorilor sunt:

-ușurința în desprinderea ideilor (eng.retrievability) – ideile la care se poate ajunge cu ușurință par a fi mai credibile chiar dacă nu este întotdeauna așa. Spre exemplu David Kahneman, Paul Slovic și Amos Tversky au realizat un studiu în care subiecții au fost rugați să citească o listă cu nume și apoi au fost întrebați dacă erau mai multe nume feminine sau masculine pe listă. În realitate majoritatea numelor erau în mod evident feminine dar în totalul numelor citite erau prezente un set de nume masculine celebre. În acord cu teoria disponibilității, marea majoritate a subiecților studiului au răspuns în mod eronat, indicând că în listă erau mai mulți bărbați decât femei.

- categorisirea (eng categorization) -în capitolul 4 legat de reprezentativitate am discutat despre faptul că mintea oamenilor ințelege lucrurile pe baza unei clasificări preexistente. Aici discutam cum indivizii încearcă să includă într-o anumită categorie o anumită informație care prezintă anumite trăsături distinctive.Spre exemplu dacă unui francez i s-ar cere să facă o listă cu podgorii celebre din SUA și din Franța faptul că va fi capabil să identifice mai multe nume din Franța decât din Sua îl poate determina să creadă că în SUA există mai puține podgorii de renume decât în Franța.

-experiența redusă (eng.narow range of experience) – în condițiile în care o persoană are un referențial prea redus pe baza căruia să poată formula o estimare obiectivă, concluziile formulate pot fi eronate.Spre exemplu presupuneți că un foarte talentat jucător de baschet în facultate este inclus in NBA (National Basketball Association) unde performează în numeroase sezoane competiționale.. Deoarece acesta întâlnește în activitatea sa numeroși alți fosști buni jucători din colegiu poate ajunge la o părere eronată cu privire la proporția jucătorilor de basket din colegiu care ajung in NBA.El va supraestima probabilitatea acestora de a ajunge acolo pentru că marea majoritate a jucătorilor pe care el îi cunoaște sunt deja acolo. În realitate doar un număr extrem de mic dintre cei care joacă baschet în facultate ajung in NBA.

-rezonanța (eng.resonance) – extensia în care o anume situație dată rezonează vis-a vis de situația personală poate influența raționamentele realizate. De exemplu fanii muzicii clasice pot supraevalua proporția polulației căreia îi place acest tip de muzică. Cei care nu ascultă acest tip de muzică vor fi probabil tentați să subestimeze numărul celor care o ascultă.