Teoria generală a valorilor - Filosofia valorii

In toate cercetarile, spiritul omenesc isi indreapta atentia asupra tot ceea ce este in contact cu sine.

Cunostinta omeneasca in genere tinde catre doua scopuri si anume :

1.a explica lumea, universul din care facem parte

2.a intelege rostul existentei noastre si valoarea ei

Intrebandu-ne asupra sensului vietii , ajungem tot la formularea unor valori absolute, pe care dorim sa le determinam, sa le cunoastem cat mai aproape Deci, pe langa problema cunoasterii valorii se adauga si cea a realizarii valorii. Vedem ca valoarea se impune spiritului nostru atat in cercetarea teoretica cat si in viata practica

Notiunea valorii este o notiune fundamentala pentru filosofie

Filosofia explica lumea prin valori logice, dar tot ce are tendinta de a o si tranforma, conform unor idealuri omenesti etice. Filosofia arata cum se naste, cum evolueaza realitatea si apoi valoarea tuturor schimbarilor ei. Filosofia este "cercetarea valorilor celor mai inalte atat teoretice cat si practice " spunea A.Fouille in <Esquisse d'une interpretation du monde>

Filosofia valorii reprezinta teza de doctorat a filososfului Petre Andrei (realizata in 1913-1916) si este prima lucrare de axiologie sistematica in cultura romaneasca de specialitate, intemeietorul ei fiind H. Lotze, ca disciplina filososfica

Teorii de valoare, idei si teze promovate de : Xenopol, Vasile Parvan, E.Lovinescu, C.Dobrogeanu Gherea, se gasesc fragmentate in lucrari , studii si articole inaintea lui P.Andrei.

Filosofia valorii trebuie sa studieze in primul rand valorile independent de realitatea in care sunt concretizate Deci, ea va cerceta : temeiurile logice ale valorii, formele ei, si modul cum aceste valori dobandesc un continut real.

In viziunea lui Petre Andrei ideea fundamentala pentru constituirea unei logici a valorii este "considerarea valorii ca un element logic al cunostintei noastre".

Un alt filosof, Rudolf Eisler vorbeste de o logica a valorilor. El afirma ca teoria valorii poate fi :

-o psihologie a valorii

-o critica a valorii

-o teorie a valorilor morale

R. Goldscheid accentueaza mai mult legatura valorii cu domeniul cunostintei si cu acela al activitatii si afirma ca : teoria vointei , teoria cunoasterii si cea a valorii alcatuiesc un tot

Dupa H.Rickert, filosofia valorii nu poate avea alt temei decat cel logic- transcedental si numai valorile teoretice, el reprezinta curentul logicist-idealist.

Ed.von Hartmann porneste tot de la dependenta de un scop, afirmand ca de calitatea scopului depinde calitatea valorii. Hartmann admite valori de care noi oamenii nu suntem constienti, fie ca ele nu afecteaza vointa noastra sau o afecteaza prea putin, fie ca vointa noastra e in contrazicere cu vointa obiectiva care pune scopuri.

Von Hartmann afirma existenta neconditionata a valorilor obiective stabilite de o vointa obiectiva

Un alt filosof , W.Ostwald ajunge la o teorie metafizica a valorii. Ideea valorii " e strans legata cu viata si conditionata de particularitatile vietii ". Scopul insa nu este numai in lumea organica ci si in cea neorganica. Aceasta este tema pe care incearca Ostwald sa o dovedeasca, plecand de la consideratii mecanice. Orice fiinta e un complex de energie ; iar tot ceea ce se intampla in lume consta intr-o disipare a energiei libere existente

Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt urmatoarele :

a)valabilitatea valorilor;

b)calitatea lor;

c)subiectul lor;

d)motivele ce au deteerminat valorile;

e)obiectul lor;

f)facultatea psihica din care izvorasc valorile ;

g)sfera lor de aplicare.

Dupa valabilitatea lor, criteriu adoptat de F.Somlo, Kruger, Meyer, Meinong, valorile sunt : - valori relative ; - valori absolute; - valori subiective; - valori obiective