Estetica transcendentală

In orice chip si prin orice mijloace s-ar raporta o cunoastere la obiecte, totusi modul prin care ea se rapor-teaza la ele nemijlocit si spre care tinde orice gandire ca mediere este intuitia. Dar aceasta intuitie are loc numai daca ne este dat obiectul; ceea ce insa, la randul sau, nu e posibil, cel putin pentru noi oamenii, decat daca obiectul afecteaza simtirea intr-un anumit mod. Capacitatea (receptivitatea) de a primi reprezentari prin felul cum suntem afectati de obiecte se numeste sensibilitate. Prin intermediul sensibilitatii deci ne sunt date obiecte, si ea singura ne procura intuitii; dar ele sunt gandite cu ajutorul intelectului si din el provin conceptele. Dar, orice gandire trebuie sa se raporteze in cele din urma, fie direct (directe), fie pe ocolite (indirecte), cu ajutorul unor anumite caractere, la intuitii, prin urmare, la noi, la sensibilitate, fiindca altfel nici un obiect nu ne poate fi dat.

Efectul unui obiect asupra facultatii reprezentative, intrucat suntem afectati de el, este senzatia. Intuitia care se raporteaza la obiect cu ajutorul senzatiei se numeste empirica. Obiectul nedeterminat al unei intuitii empirice se numeste fenomen.

Numesc materia fenomenului ceea ce corespunde, in fenomen, senzatiei, iar forma lui ceea ce face ca diversul fenomenului sa poata fi ordonat in anumite raporturi. Cum cel ce, in care, numai, senzatiile se ordoneaza si pot fi puse intr-o anumita forma, nu poate fi senzatie, urmeaza ca daca materia oricarui fenomen nu ne este data, ce-i drept, decat a posteriori, forma ei trebuie sa se afle a priori in simtire, gata

71

TEORIA ELEMENTELOR. PARTEA I. ESTETICA TRANSCENDENTALA

pentru a se aplica la toate fenomenele, ca deci trebuie sa poata fi considerata independent de orice senzatie.

Numesc pure (in sens transcendental) toate reprezentarile in care nu se gaseste nimic care sa apartina senzatiei. Prin urmare, forma pura a intuitiilor sensibile in genere se va gasi a priori in simtire, in care tot diversul fenomenelor este intuit in anumite raporturi. Aceasta forma pura a sensibilitatii se va numi si ea intuitie pura. Astfel, daca indepartez din reprezentarea de corp ceea ce intelectul gandeste despre el, ca substanta, forta, divizibilitate etc, tot astfel ceea ce in el apartine senzatiei, ca impenetrabilitate, duritate, culoare etc, imi mai ramane ceva din aceasta intuitie empirica, anume intinderea si figura. Acestea apartin intuitiei pure, care are loc apriori in simtire, chiar independent de un obiect real al simturilor sau al senzatiei, ca o simpla forma a sensibilitatii.

Numesc Estetica* transcendentala stiinta despre toate principiile sensibilitatii a priori. Trebuie sa existe deci o astfel de stiinta care constituie intaia parte a teoriei transcendentale a elementelor, in opozitie cu aceea care cuprinde principiile gandirii pure si care se numeste Logica transcendentala.

in Estetica transcendentala deci vom izola, in primul rand, sensibilitatea, facand abstractie de tot ce intelectul gandeste aici prin conceptele lui, pentru ca sa nu ramana nimic decat intuitie empirica. in al doilea rand, vom indeparta de la aceasta intuitie si tot ce apartine senzatiei, pentru ca sa nu ramana decat intuitia pura si simpla forma a fenomenelor, singurul lucru pe care sensibilitatea il poate oferi apriori