Doctrine și Ideologii Politice

Ideologia politica se prezinta sub forma unui proiect intre cunoastere si actiune centrat pe interese si idealuri de grup, vizand cucerirea si exercitarea puterii, organizarea si conducerea societatii prin elaborarea si adiminstrarea politicilor publice.

Cuvantul “ideologie” a aparut in secolul al XVIII- lea, fiind inventat de catre filosoful francez Antoine Desttut de Tracy. Acesta considera ca ideologia tebuie sa se ocupe cu studiul sistematic al originii si structurii ideilor. Pornind de la ideea lui John Locke, potrivit caruia mintea umana la nastere este ca tabula rasa sau ca o tablita goala, si ca prin experienta capatam cunostiinte si idei, Antoine Desttut de Tracy afirma ca putem descoperi cauzele si putem intelege de ce sunt oameni diferiti cu idei diferite.De vreme ce oamenii de diferite clase sociale, culturi si nationalitati au experiente formative in perioada lor timpurie de viata, experiente ce difera semnificativ in anumite privinte rezulta ca ei trebuie sa aiba si idei diferite.

Desttut de Tracy a vrut sa foloseasca cunoasterea despre cauzele ideilor pentru a imbunatati si reforma societatea, considerand ca multe idei, printre care cele religioase, sunt false si gresite.Noua stiinta a ideologiei va indeparta aceste idei gresite, deci va face posibil ca oamenii sa invete care sunt ideile bune, ce vor conduce la “o societate rationala si fericita.

Biserica Catolica si nobilimea s-au simtit amenintate de ideologie, si astfel aceasta din urma a inceput sa primeasca conotatii negative, reprezentand ceva periculos si fals.Napoleon Bonaparte, odata un sustinator al ideologilor, si-a schimbat atitudinea la inceputul anilor 1800, cand a avut nevoie de sprijinul bisericii si al nobilimii (s-a autoproclamat Imparat al Frantei).Denuntand ideologia ca metafizica sinistra, el a declarat noua stiinta a fi nimic altceva decat o masca pentru planurile subversive ale oponentilor si criticilor sai.

Karl Marx si Friederich Engels au definit termenul de ideologie drept o “falsa constiinta”. Acest termen se referea la un sistem de idei a carui functie era de a justifica si de a legitima conducerea societatii de catre clasa dominanta. Aceasta difera de la o societate la alta, insa va fi intotdeuna clasa ce controleaza fortele materiale, resursele necesare productiei si reproductiei sociale.Clasa care detine forta materiala este cea care sustine si forta intelectuala.Conceptia lui Marx despre ideologie a fost gandita ca o arma in lupta de clasa.Marx credea ca modalitatile dominante de gandire despre relatiile sociale de la un capat la altul al istoriei nu erau altceva decat ideologii. Insa, potrivit lui propiile sale idei nu erau ideologice in acest fel, ci erau stiintifice. Ele au promovat interesele clasei exploatate si asuprite, dar acele interese erau interesele intregii umanitati.

Karl Manheim a demonstrat ca folosirea de catre Marx a ideologiei ca arma impotriva clasei dominante poate fi intoarsa impotriva teoriei lui Marx insusi, deoarece se pune intrebarea daca nu este foarte probabil ca si ideile altor clase sociale sa se nasca din aspiratiile si interesele specifice acelor clase?Daca ar fi asa, atunci toate ideile despre societate pot fi trasate nu dupa un adevar obiectiv, ci dupa originile lor in relatiile sociale sau istorice.In lucrarea “Ideology and utopia”, Manheim apela la o sociologie a cunoasterii, ce facea o distinctie intre conceptiile “totale” si cele “particulare” ale ideologiei.Conceptia “particulara” o folosim cand spunem ca ideile si pozitiile unui grup rival sunt “ideologice”, pe cand conceptia “totala” se refera la modalitati de a gandi ale unei clase sau a unei societati intr-o anumita perioada de timp, de exemplu, societatea medievala, epoca moderana. Manheim a spus ca e posibil ca toate gandurile sociale sa fie ideologice, ducand intelesul ideologiei la a reprezenta un sistem de credinte despre lumea sociala si nu doar o pledoarie in favoarea clasei dominante.

A fost prezentat in cadrul facultatii de Filosofie, specializarea stiinte politice. Sunt prezentate consideratii generale asupra ideologiilor politice, exemple, etc.