Aplicații ale reacției negative în electronică

Reactia negativa este IIIult utilizatii in realizarea amplificatoarelor deoarece

prin aplicarea sa rezultii citeva consecinte favorabile importante.

Una din cele Illai semnificative este aceea cii reactia negativii stabilizeazii

ciljtigul amplificatorului fata de modificiirile parametrilor dispozitivelor active

induse de variatiile surselor de alimentare, de variatiile de temperatura ~i

de imbatrinire. A doua consecintii favorabilii consUl.in aceea cii reactia negativii

permite proiectantului sii modifice impedantele de intrare ~i ie~ire ale

circuitului a~a cum dore~te. Alt beneficiu important care rezulta din aplicarea

reactiei negative consUi in reducerea distorsiunilor formei de unda produse

de amplificatorul farii reactie; din aces Lmotiv aproape toate amplificatoarele

audio de mare calitate aplica 0 reactie negativii etajului de ie:}ire

de putere. In sfir~it reactia negativii determina ~i 0 cre:;;tere a benzii circuitului

gasind 0 larga utilizare in amplificatoarele de banda larga.

Avantajele enumerate mai inainte, oferite de aplicarea reactiei negative

sint acompaniate insa :;;ide doua dezavantaje. Primul consta in reducerea

clljtigului circuitului aproape direct proportional cu marimea avantajelor

care se obtin. Ca urmare de multe ori va fi necesar sa se compenseze scaderea

ci:;;tigului prin adaugarea de amplificatoare suplimentare, ceea ce duce la

cre:;;terea costului instalatiilor sau instrumentelor. A doua problema potentiala

asociata cu utilizarea reactiei este data de tendinta de oscilatie care apare

in circuit; depa:;;irea acestei probleme necesita multii atentie din partea proiectantului.

In acest capitol se discuta diversele avantaje oferite de utilizarea reactiei,

imp1'l - cu 0 clasificare sistematica a configuratiilor de reactie. Problema

oscila . induse de aplicarea reactiei ~i solutia sa sint luate in consideratie

In Capitola[ 9.

Fie configuratia de reactie idealizata din fig. 8.1 in aceasta figura S,

:}i So siut semnalele de intrare lji ie~ire, care pot fi curellti sau tensiuni. Reteaua

de reactie(cul'e in mod obiljnuit este liniara ~i pash;a) are 0 functie de

Trebuie observat di exista ~i 0 alHi conventie de uz eomun: semnalele

Si lli Sf se aduna unul eu altul intr-un nod de sumare la intrare. Este evident

cii utilizarea : .::estei eonventii va duce la unele schimbari de semne, fata de

analiza bazata pe eonventia anterioara (care se va utiliza in eontinuare).

Trebuie subliniat ea, in (praetidi, amplifieatoarele eu reaetie negativa fae

diferenta intre Si ~i Sf (exista un nod la intrare in care cele doua semnale

se scad); in aceasta situatie conventia utilizata aici este mult mai comoda

pentru analiza amplifieatorului.

Din fig. 8.1 rezulta

So=aS",

presupunind c) reteaua,: de reaetie nu incarea amplificatorul de baza.

De asemenea

Sf=fSo.

S",=Sj-Sf'

Inlocuind (8.2) in (8.3) se obtine

sJ=S;-fSo.

InJoeuind (8A) in (8.1) se gasellte

So=aSi -afSo

(8.2)

(8.3)

SO=A=_a_.

s, l+af

Ecuatia 8.5 este eeuatia fundamentaHi a circuitelor cu reactie negativa, A

fiind cllltigul global (eu reactia aplicaUi). De multe on A se nume~te lli cl§ligul

cu bucla inchisii.

Este uti! sa introducem:O marime T denumita ci#igul pe bzzcla definit de

T=af·

Tinind cant de aceasUi marime relatia 8.5 se scrie