Opțiuni Strategice de Organizare a Producției și a Muncii

Formele de organizare a productiei sunt:

- Specializarea

- Diversificarea

- Integrarea/concentrarea

- Cooperarea în producție

1. Specializarea

- proces de restrângere a gamei de produse, lucrări sau servicii până la un singur tip,

- se realizează în condițiile unei serii mari de fabricație,

- folosind factori de producție specializați (muncă, natură, capital+informatie).

Principalele forme de specializare sunt:

- pe produse finite

- pe piese

- tehnologică.

2. Diversificarea- producerea de bunuri, lucrări, servicii într-o gamă variată, având consecință imediată lărgirea sortimentelor produse.

3. Integrarea/concentrarea- dezvoltarea/extinderea producției în intreprinderi de dimensiuni mari pe baza tehnicii înaintate.

Forme de integrare/concentrare:

• Integrare verticală- O intreprindere este integrată vertical când activitățile sale cuprind mai multe stadii succesive, când își desfășoară activitatea în mai multe ramuri ale industriei.

• Integrare orizontală- Principalele forme concrete în acest caz de concentrare, de regrupare a întreprinderilor, sunt următoarele:

-contribuția parțială cu active a unei societăți la o altă societate;

-fuziunea - reuniunea a două unități care dispar pentru a da naștere la una nouă;

-absorbția - asocierea a două sau mai multe întreprinderi care dispar cu excepția uneia;

-sciziunea - dispariția unei întreprinderi ce repartizează activele și pasivele între două sau mai multe întreprinderi deja existente.

4. Cooperarea: legătură durabilă, pe linie de producție între două sau mai multe întreprinderi în vederea fabricării unui produs complex.

Forme ale cooperării:

1. Cooperare pe produse finale

2. Cooperare pe componente

3. Cooperare tehnologică

4. Cooperare pe linia utilizării mai bune a capacităților de producție

5. Cooperare internațională

6. Cooperare cu unități bancare

7. Cooperare în cadrul unei zone teritoriale.

Problemă:

Într-o unitate industrială care realizează un număr mare de produse se propun două variante de specializare a producției (V I si V II) fără a modifica numărul muncitorilor și al utilajelor în funcțiune.

Efectele economice ale specializării, respectiv economiile și cheltuielile suplimentare pe unitate de produs (lei/produs) pentru cele două variante de specializare (V I si V II) și în varianta de bază (Vo) sunt următoarele:

Nr.

crt.

Efecte unitare (pe produs) U.M. Variante Vi

Bază V I V II

V o

1 Efecte pozitive: (economii/castiguri) min 10 8 7

Timpul de adaptare al muncitorilor

2 Timpul de reglare al mașinilor

min 16 12 9

3 Timpul de pregătire-încheiere min 8 6 5

4 Durata operațiilor care se repetă

min 12 10 10

5 Opriri cauzate de locuri înguste min 2 1,2 1,2

1 Efecte negative: (cheltuieli/pierderi) lei/produs 0,9 1,5 2

Cheltuieli de aprovizionare

2 Opriri cauzate de întârzierea lucrărilor min 2 4,7 5

3 Cheltuieli de depozitare și păstrare a semifabricatelor lei/produs 0,5 0,9 1,3

4 Imobilizarea mijloacelor circulante datorită stocajului lei/produs 0,4 0,8 1.