Monedă

Seminar 1 25.10.2011

1. Apariția și evoluția monedei

2. Funcțiile monedei (banilor)

3. Masa monetară și componentele ei

4. Indicatorii monetari

1. Apariția și evoluția monedei

Primele monede au apărut în sec. XI î.e.n. în China și erau confecționate din argint. În spațiul European, primele monede au apărut în sec. VII î.e.n. în statul elen Lydia și erau confecționate dintr-unn aliaj de aur și argint numit electrum.

Pînă să existe lege, drept de emisiune monetară îl aveau conducătorii armatelor, cetăților și marii preoți.

Primele falsuri datează din Epoca Feudală cînd unii pricipi francezi au permis baterea de monedă cu un conținut diferit de valoarea ei nominal.

Primele bancnote (monede de hîrtie) au apărut în sec. al XVII-lea odată cu apariția primelor bănci europene în Germania, Anglia, Olanda, Belgia.

Prima bancă a apărut în 1171 în Veneția și a fost recunoscută în 1587, Banca di Rialto. Au mai apărut bănci la Barselona (1341) și Milano(1593); Banca din Amsterdam(1608); Banca din Hamburg (1619); Banca din Roterdam(1635); Banca din Stokholm(1650); Banca Angliei (1694) – a cărei apariție constituie piatra de hotar pentru naștere băncilor moderne.

La apariția ei, bancnota era convertibilă în aur sută la sută. Piesele sau monedele cu valoare intrinsecă au circulat pînă în timpul I Război Mondial cînd au fost retrase din circulație și transformate în lingouri și evident tezaurizate în bănci. După cel de-al II Război Mondial singura monedă convertibilă în aur a fost dolarul American ($) situație ce a durat pînă în 1971 cînd președintele Nikson decide suspendarea definitivă a convertibilității în aur a dolarului. Astăzi, în întreaga lume circulă moneda convențională sau moneda symbol. Aceasta are un curs forțat instituit prin lege în funcție de puterea economic a tării emitente.

2. Funcțiile monedei (banilor)

• Funcția de mijloc de schimb – o funcție care scindează schimbul în două acte distinct : vînzarea și cumpărarea

• Funcția de măsurător al valorii – o funcție ce se îndeplinește prin funcția tehnică de etalon monetar, adică se stabilește o anumită bază sau support al unității monetare naționale care sa-i dea acesteia valoare. La început prin lege s-a stabilit ca etalon monetar o anumită cantitate de metal prețios de o anumită puritate. Astăzi funcția de etalon monetar nu mai este îndeplinită de metalul prețios ci de către puterea de cumpărare care este o mărime teoretică abstract cu multe elemente convenționale

• Funcția de mijloc de plată – aceasta poate fi îndeplinită atît de către bani cît și de unele titluri de credit prin transmiterea lor de la debitor la creditor în condițiile legii și în interiorul termenului lor de valabilitate se sting datorii fără intervenția banilor. Banii intervin în aceste cazuri numai la scadență cînd posesorul titlului îi va încasa de la posesorul inițial

• Funcția de mijloc de tezaurizare – este o funcție proprie banilor cu valoare intrinsecă

• Funcția de monedă de intervenție pe piețele valutare – este o funcție îndeplinită de către Banca Centrală

Seminar 2 08.11.2011

3. Masa monetară și componentele ei

Masa monetară totală reprezintă totalitatea activelor care pot fi utilizate într-o perioadă de timp dată în cadrul unei economii naționale pentru procurarea bunurilor și serviciilor și pentru plata datoriilor.

COMPONENTELE MASEI MONETARE.

Masa monetară totală include următoarele active:

• Moneda efectivă sau numerarul

- Are lichiditate primară pentru că poate fi transformată oricînd la dorința posesorului în bunuri și servicii

• Moneda de cont sau moneda scripturală

- Reprezintă disponibilități în conturi curente ale agenților economici și persoanelor fizice

- Asupra acestor depozite se pot trage cecuri, se pot face restituiri și transferuri dintr-un cont în altul

- Moneda de cont are același grad de lichiditate ca și moneda efectivă

- Moneda de cont ocupă locul principal în ansamblul tranzacțiilor , peste 90% din valoare

• Depunerile la termen și în vederea economisirii (cvasibanii)

- Asupra acestor depozite nu se pot trage cec-uri

- Sumele nu pot fi restituite oricînd și oricum

- Sumele au o lichiditate secundară și pot căpăta lichiditate primară prin transformarea lor în monedă efectivă sau în monedă de cont

- Pentru faptul că poartă dobîndă, cvasibanii măresc puterea de cumpărare a posesorului lor

• Alte active

- Active pe termen scurt : cambii, bilete la ordin, bonuri de tezaut

- Active pe termen mediu și lung : acțiuni și obligațiuni.

Acțiunile și obligațiunile au gradul cel mai scăzut de lichiditate, dar se pot transforma în lichidități prin negiciere pe piețele de capital.